Cuprins
In memoriam: prof. univ. dr. Horst Schuller
I. Literatură şi studii culturale
Existenţa mitică şi realitatea unui roman. Un manuscris al scriitoarei transilvănene Gerda Mieß
Rezumat: Gerda Mieß (născută în Bistrița în 1986, decedată în Cisnădie în 1954) este cunoscută pentru versurile sale publicate în periodice și antologii, precum și pentru singura colecție de poezii (publicată de dr. Stefan Sienerth în 1987 la editura Kriterion din București). Oamenii interesați de istoria literaturii știau că ea a scris și un roman în tinerețe, care, totuși, nu a ajuns niciodată la public în timpul vieții sale sau după aceea. Descendenților săi (familia Herbert-László) li s-a transcris lucrarea în proză manuscrisă, ca script de calculator, și au luat măsuri pentru publicarea romanului. Acesta oferă o perspectivă asupra mentalității și comportamentului uman în jurul anului 1910, dar și asupra sistemului școlar din acea vreme și asupra problemelor femeilor (educația și angajarea acestora).
Cuvinte cheie: literatura germană transilvăneană, scriitoarea Gerda Mieß, sistemul școlar și studiile în jurul anului 1910, problematica femeilor
Literatura de expresie germană din Ungaria o oportunitate a formării identității germane în Ungaria
Rezumat: În prezentul articol sunt examinate procesele de construcție a sensului în literatura germană maghiară contemporană ca procese de construcție a identității. Sunt descrise modele de identitate exemplare pe care le oferă această literatură şi este evidenţiat modul în care modelele s-au stabilit și ce a condus la modificarea, incertitudinea sau înlocuirea lor. Metoda cercetării aplicate oferă o perspectivă sistematică asupra legilor sociologice de producere a tiparelor și, de asemenea, asupra condiționalității ideologice a acestora, permite să se pună întrebarea în ce măsură tiparele pot contribui la orientarea în contextul lor social și istoric.
Cuvinte cheie: construcția sensului, construcția identității, aplicarea modelelor identitare, analiza discursului, reflecție
Grazziella PREDOIU (Timişoara):
Scrisul cu foarfeca. Volumul de colaje al Hertei Müller. Tata vorbeşte la telefon cu muştele.
Rezumat: Herta Müller a conceput mai multe volume de cărți poștale, descriind munca la aceste colaje ca pe un „exercițiu de relaxare” de la laborioasa scriere epică. Opera ei de colaje, care însumează patru volume, este eterogenă, lucrează cu principiul hazardului, autoare ocupându-se de decupaje. Prozatoarea încearcă încearcă o așa-zisă scriere cu foarfeca care pot fi poziționată între literatură și arte plastice. Volumul Tatăl telefonează cu muștele permite o lectură politică în care un eu liric vorbește despre traumele sale din timpul dictaturii, despre interogații, urmări, incluzând și sfera familiară. Imaginea vizuală și textul scris se completează reciproc, putem vorbi chiar de o punere in scenă a scrisului.
Cuvinte cheie: Colaje, hazard, lectură politică, dictatură, interogatoriu, asociere imagine și scris.
Claudia SPIRIDON-ȘERBU (Braşov):
Rezumat: Trilogia lui Carmen Francesca Bancius, care include romanele Vaterflucht (1998), Das Lied der traurigen Mutter (2007) und Lebt Wohl, Ihr Genossen und Geliebten! (2018) face ca, dintr-o perspectivă istorică și cultural-istorică, procesele de memorie individuală și colectivă din România post-comunistă să fie ușor de înțeles Ultimul ei roman arată ce modificări a suferit cultura rememorării în România postcomunistă și cum s-a schimbat tonul memoriei de la o critică radicală a sistemului în anii 1990 la o narațiune conciliantă în anii 2000. Considerând discursurile de memorie dominante în spațiile non-literare, contribuția de față examinează posibilitățile estetice pe care Banciu le explorează pentru a umaniza imaginea oficialului comunist fără scrupule care a dominat în primele romane ale trilogiei.
Cuvinte cheie: Carmen Francesca Banciu, memorie, România postcomunistă
Rezumat: Scopul acestui articol este de a oferi o analiză comparativă între două opere importante ale literaturii germane și maghiare pe fondul teoriei arhetipurilor lui Carl Gustav Jung. Ambele texte (romanul Demian de Hermann Hesse și drama Consolare strămoşească [Ősvigasztalás] de Áron Tamási) abordează tema căutării de identitate precum a absolutului si a divinității, accentul fiind pe arhetipurile inconştientului colectiv. Motive precum androginia, umbra sau visul, problema polarității și a unității formează puncte comune de contact între operele interpretate.
Cuvinte cheie: inconştient colectiv, arhetipuri, mit, analiză comparată, Hermann Hesse, Áron Tamási
Între ficțiune și realitate istorică. Romanul Guzel Jahinei „Copiii de pe Volga”
Rezumat: Gusel Jachina este o scriitoare din Rusia, a cărei bunic, un fost professor de limbă germane întrun sat de pe Volga, întemeiat cândva de coloniști germani, a inspirit-o să scrie romanul “Copiii de pe Volga”. Prezintă peste 20 de ani de istorie încărcată de evenimente așa cum o percepe Jakob Bach, un professor de limbă germane din satul de pe Volga Gnadental. Este un roman opulent, care cuprinde 600 de pagini, redactat într-un stil baroc, care nu dorește numai să prezinte evenimentele istorice de la începutul erei sovietive dar și să recreeze atmosfera acelor ani plini de urcușuri și suișuri, nu numai pentru populația germane
Cuvinte cheie: Guzel Jahina, “Copiii de pe Volga”, satul de pe Volga Gnadental, evenimente din perioada de început a erei sovietice.
Elẑbieta NOWIKIEWICZ (Polonia):
Spaţiu. Loc. Topografii ale literaturii patriei din Posen
Rezumat: “Literatura Ostmark”, situată la nivel local, este o colecţie de romane şi povestiri în limba germană care trimit cititorul la această zonă geografică specifică într-o măsură pe care nu a cunoscut-o până acum. Arată cât de importantă a devenit provincia Poznan în jurul anului 1900. Informațiile geografice și topografice pe care scriitorii le transmit prin textele literare reprezintă un fel de „hartă verbală” a provinciei. Influențat de abordările interpretative ale lui Barbara Piatti, încerc în eseu să problematizez împrejurările și condițiile prin care se promovează așezarea acțiunii în spaţii şi locuri concrete și investighez experiența spațială în literatura locală din Poznan.
Cuvinte cheie: geografie literară, spaţiu fictional, colonizare, “Literatura Ostmark”
Carmen Elisabeth PUCHIANU/Delia COTÂRLEA (Braşov):
Rezumat: Pandemia de Corona a adus noi provocări pentru schimburile ştiinţifice, iar germanistica din România este pregătită să e înfrunte. În contextual contemporan al continuiăţii şi transformării va fi evaluate în cele ce urmează publicaţia Kronstädter Beiträge zur germanistischen Forschung, în ceea ce a reprezentat prezenţa ştiinţifică a literaturii de exprfesie germane din România în ac eastă publicaţie. Autoarele articolele evidenţiază evoluţia şi problematica revistei, înregistrată în present în mai multe baze de date.
Cuvinte cheie: Kronstädter Beiträge zur germanistischen Forschung, literaturii de expresie germană din România, Continuitate, transformare, Work-in-Progress
Roxana NUBERT/ Ana-Maria DASCĂLU-ROMIȚAN (Timişoara):
Dialog intercultural și cultură și civilizație germană la Timișoara
Rezumat: Limba germană preia în țara noastră funcția importantă de punte între Estul și Vestul Europei. Prin tradiția sa multiculturală, Banatul ocupă în acest context un loc însemnat. Introducerea Culturii și civilizației germane din Banat în cadrul Universității Politehnica din Timișoara este un semnal care marchează faptul că această instituție este conștientă de rolul care îi revine în planul răspândirii limbii și culturii germane. Lucrarea trasează punctele de pornire ale unei culturi și civilizații germane din Banat.
Cuvinte cheie: Cultură și civilizație germană, germanii din Banat, predarea limbii germane ca limbă modernă, clișeu, cultură, bilingvism, multiculturalitate, identitate.
II. Lingvistică şi didactică
Abstract: Lucrarea prezintă în primul rând informații cu privire la proveniența istorică a celor doi sfinți biblici „Sfântul Bartolomeu“ și „Ioan Botezătorul“ și zilele lor de naștere. Asociat cu Sfântul biblic respectiv, urmează prezentarea numelor de sfinți „Bartholomäus“ și „Johannes“ în graiurile săsești din Transilvania. Atestările dialectale care cuprind perioada anilor 1900 până 1980 inclusiv, scot în evidență, că numele și ziua de naștere a acestor sfinți au un rol important la stabilirea termenilor pentru activități agricole țărănești, ceea ce reiese din previziuni meteorologice populare, din expresii idiomatice cât și din obiceiuri populare. Exemplele dialectale provin din Dicționarul graiurilor săsești din Transilvania, din Dicționarul graiurilor săsești din Transilvania de Nord cât și din literatura de specialitate și din literatura dialectală respectivă.
Cuvinte cheie: sfânt biblic, numele de sfinți săsești, zilele de naștere, graiurile săsești din Transilvania; termeni pentru activități agricole țărănești; previziuni meteorologice populare, expresii idiomatice, obiceiuri populare.
Pe timp de pandemie. Limbajul în vremuri de criză
Rezumat: Articolul este dedicat limbajului în spațiul public. Pandemia COVID-19 nu domină doar mediile de informare, ci constituie subiectul a numeroase comentarii lingvistice și articole științifice ce discută consecințele lingvistice ale crizei sanitare (apariția sensurilor și a cuvintelor noi ori pătrunderea termenilor de specialitate în limbajul cotidian).
Cuvinte cheie: coronavirus, pandemie, consecințe lingvistice
Rezumat: Prezentul articol este dedicat prezentării celor mai frecvente strategii de formare a cuvintelor din terminologia tehnică germană a industriei feroviare. Prezentarea celor mai productive strategii de nominalizare morfologică din zona examinată este precedată de o scurtă schiță istorică a industriei feroviare din Germania. Schița istoricului și referințele suplimentare la cele mai recente planuri ecologice ale UE, cu privire la căile ferate sunt menite să ilustreze relevanța analizei întreprinse mai jos și relevanța sa continuă. Documentele prezentate, care au fost extrase din cea mai extinsă bază de date terminologică internă, RailLexic, au fost comparate cu echivalentele lor poloneze. Această abordare contrastivă permite, de asemenea, să se tragă concluzii despre cele două sisteme lingvistice în care se constituie terminologia de specialitate examinată.
Cuvinte cheie: limbaje tehnice, căi ferate, cercetare în limbaj tehnic, terminologie
Alexandra NICOLAESCU (Bucureşti):
Rezumat: Informaţiile referitoare la cultura şi civilizaţia de limbă germană reprezintă o parte integrantă a cursurilor de limba germană ca limbă străină şi de-a lungul timpului s-au dezvoltat diferite abordări didactice care reprezintă fundamentul teoretic pentru predarea noţiunilor de cultură şi civilizaţie. Mă refer aici la abordarea cognitivă, cea comunicativă şi cea interculturală spre exemplu. În manualele actuale de limbă germană secvenţele referitoare la cultură şi civilizaţie sunt întotdeauna corelate cu componenta lingvistică, iar cea mai recentă abordare teoretică, cea discursivă, aduce în centrul atenţiei şi analiza discursului din punct de vedere cultural. În prezenta lucrare îmi propun să discut această schimbare de paradigmă din punct de vedere teoretic şi în cea de a doua parte urmează să analizez exemple concrete din manuale pentru a identifica în ce măsură conţinutul lor reflectă schimbările din planul teoretic.
Cuvinte cheie: metodică şi didactică, germana ca limbă străina, cultură şi civilizaţie de limba germană, manuale de limba germană
Ana-Maria DASCĂLU-ROMIȚAN (Timişoara):
Limba germană ca limbă străină, pornind de la exemplul Universităţii Politehnice din Timişoara
Rezumat: În epoca globalizării, competențele lingvistice fac parte atât din domeniul științific, cât și din viața noastră de zi cu zi. Deși numărul cursanților de limbă germană a scăzut la nivel mondial în ultimii douăzeci de ani, germana se bucură din nou de un mare interes în rândul celor care o studiază ca limbă străină în întreaga lume. În universitățile din România, studiul limbii germane continuă să trezească un mare interes în rândul studenților. Acest articol tratează rolul pe care îl joacă limba germană în țara noastră și încearcă să găsească răspunsuri cu privire la regiunea Banatului, plecând de la exemplul Universității Politehnice din Timișoara. Totodată, articolul subliniază importanța cursurilor de limbă germană ca limbă străină pentru promovarea limbii și culturii germane în regiunea Banatului.
Cuvinte cheie: competențe lingvistice, limba germană în România, limba germană ca limbă străină, Universitatea Politehnica din Timișoara, cultură germană, Banat
Rolul interviului radio ȋn cursul de civilizaţie “Ein Mediascher in Paraguay”
Abstract: Tendinţa de introduce media ȋn cursul de civilizaţie adresat studenţilor de la profilul germană ca limbă străină nu mai reprezintă de mult o noutate, ceea ce, dealtfel, şi explică prezenţa secvenţelor video sau a textelor de presă scrisă ȋn cadrul acestui tip de curs. Obiectul articolul de faţă ȋl constituie interviul radio, ȋn calitatea sa de componentă constitutivă a cursului mai sus amintit şi importanţa sa ca suport de curs. Interviurile realizate ȋn cadrul Emisiunii ȋn Limba Germană la Radio Romȃnia vin să-i familiarizeze pe cursanţi cu teme ce reflectă imaginea şi preocupările minorităţii germane din Romȃnia, garantȃnd totodată, prin folosirea limbii germane vorbite ȋn Romȃnia, o notă de prospeţime şi autenticitate. Astfel, interviul radio oferă permanent prilejul unor noi introspecţii de ordin cultural, social, istoric şi lingvistic ȋn spaţiul germanofon autohton.
Cuvinte cheie: interviul radio, germana ca limbă străină (DaF), minoritatea germană, germana vorbită ȋn Romȃnia
III. Prezentare de cărţi