Germanistische Beiträge 48 / 2022

I. Literatură, Cultură şi civilizaţie

Markus FISCHER (Bucureşti)
Fantezie: Dracula cu sânge albastru – cod idilic. Al treilea roman al Danei Grigorcea, Cei care nu mor

Rezumat: Toate cele trei romane ale Danei Grigorcea publicate până în present au o referire explicită la România. În timp ce primul ei roman are locul de desfăşurare a acţiunii în Delta Dunării, iar al doilea în Bucureşti, evenimentele din romanul publicat recent Cei care nu mor sunt situate în micul oraş turistic B. (Buşteni) de la poalele munţilor Carpaţi. Bazat pe Dracula lui Bram Stoker ca pretext literar, în intriga romanului se împletesc elemente de istorie românească, prezentul românesc şi istoria familiei naratorului la persoana întâi.
Prezentul eseu se concentrează în primul rând pe fanteziile fizice, erotice şi de zbor ale naratorului la persoana întâi descrise în roman. Revolta social şi morală, care este exprimată mai ales în dorinţa vampirilor de a fi traşi în ţeapă, se potoleşte în cele din urmă într-o auto-reflecţie idilică, necretică.

Cuvinte cheie: Dracula de Bram Stoker, Vlad Ţepeş, vampirism, erotism, istoria şi prezentul României.

Grazziella Predoiu (Timişoara)
Eseistica Hertei Müller

Rezumat: Articolul urmărește cele două volume de eseuri Regele se înclină și ucide (2003) și Mereu aceeași nea și mereu același neică (2011), scrise de Herta Müller. Politica și estetica definesc scrisul laureatei premiului Nobel, cu eseurile acesteia ancorate în istoria recentă a României. Ele sunt de natură politică, oferă o retrospectivă asupra vieții autoarei într-o Românie dincolo de Cortina de Fier, aplecându-se asupra trecutului dictatorial, asupra persecuțiilor Securității. Eseurile aduc în prim plan trădarea celor mai apropiați prieteni, dar conțin și reflecții asupra rolului limbajului, a preferinței pentru imixtiunea elementelor lingvistice românești pentru folosirea unor simboluri, precum cea a „Regelui” în textele fictive, explicând acea „privire străină”, atribuită de critică autoarei. Volumul Mereu aceeași nea și mereu același neică se concentrează, printer altele, pe deportarea etnicilor germani în Ucraina, tematică abordată în romanul Leagănul respirației. Volumul de eseuri tratează și trădarea celor mai apropiați prieteni, studiul propriului dosar de la CNAS, precum și trecutul lui Oskar Pastior/Otto Stein.

Cuvinte cheie: engagiertes Schreiben, Politik, Diktatur, Deportation, Trauma.

Claudia SPIRIDON ȘERBU (Braşov)
Citirea spațiului ficțional al Herta Müller, cu hărți – un exemplu din practică

Rezumat: Folosind exemplul romanelor Hertei Müller scrise după emigrarea acesteia în Republica Federală Germană, articolul arată cum instrumentele digitale pot fi folosite pentru a clasifica spațiul fragmentat care se desfășoară în scrierile laureatului Premiului Nobel într-o structură clară. Combinând metode de cercetare cantitativă cu un set de instrumente de analiză GIS vor fi ilustrate ponderea locațiilor ficționale, centrele lor de gravitație și polaritățile acestora. Seria de hărți arată atât densitatea și răspândirea spațiilor de acțiune, cât și semnificațiile cu care este încărcat spațiul literar.

Cuvinte cheie: Herta Müller, cartografie literară, aplicații digitale în științe umaniste, geografia literaturii

Andreea Dumitru (Sibiu)
Un destin în devenire. Orașul Cluj-Napoca ca punct de reper al existenței în romanul Wasserzeichen de Eginald Schlattner

Rezumat: Romanul Wasserzeichen apare în anul 2018 la editura Pop din Ludwigsburg, Germania. Destinul personajului principal al operei amintite mai sus se leagă indubitabil de orașul transilvănean Cluj-Napoca. După terminarea liceului din Brașov, tânărul Eginald – a nu se confunda cu autorul romanului – ajunge la universitatea din Cluj-Napoca. Acolo începe mai întâi facultatea de teologie protestantă, de unde este relegat; începe o alta facultate, dar înainte de încheierea studiilor este arestat de către Securitate.Povestea de viață a tânărului sas se dovește a fi una zbuciumată – plină de experiențe definitorii pentru existența lui. Relațiile cu oamenii pe care îi întâlnește, relațiile de iubire și trădarea îl maturizează precoce. Naratorul autodiegetic devine un om în adevăratul sens al cuvântului în acest spațiu predestinat.

Cuvinte cheie: Eginald Schlattner, Wasserzeichen, Cluj-Napoca, sași transilvăneni, literatură germană din România

Roxana Nubert / Ana-Maria Dascălu-Romițan (Timişoara)
Scriitorul Franz Xaver Kappus ca reprezentant al literaturii moderne din Banat

Rezumat: Amprenta modernității este mai puțin evidentă în literatura de expresie germană din Banat decât în cea din Ardeal sau Bucovina. Franz Xaver Kappus (1883–1966) se numără printre puținii autori care au marcat prin textele lor expresioniste literatura modernă din Banat.
Capodopera Die lebenden Vierzehn (Cei paisprezece supraviețuitori) (1918) este dominată de o catastrofă colectivă și redă un fel de utopie negativă care prevestește sfârșitul lumii. O imagine înfricoșătoare a unei irealități ieșite din comun își pune amprenta asupra evenimentelor. Imaginația lui Kappus debordă de întâmplări oribile și macabre. La fel ca în literatura expresionistă, în oribil are loc destrămarea frumosului armonios. Și elementele grotești întregesc amprenta expresionistă a cărții. Interesant este faptul că oribilul și macabrul își dezvăluie și laturile demonice, distrugând, astfel, realitatea apropiată. În felul acesta, Kappus se înscrie în tradiția unor scriitori ca E. T. A. Hoffmann, Frank Wedekind, Franz Kafka sau Georg Heym.

Cuvinte cheie: Franz Xaver Kappus, literatura expresionistă, naturalism, primitivitate, utopie, sfârșitul lumii, grotesc, grozăvie.

Sunhild Galter (Sibiu)
Textele Mariei Haydl – un “lieu de mémoire“ a culturii saxone din Transilvania?

Rezumat: O parte a minorității germane din România, așa numiții sași transilvăneni, s-a redus substantial după evenimentele care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial și căderii comunismului în decembrie 1989. Din această cauză textile literare create înainte de 1990 sunt de multe ori considerate ca fiind un “lieu de mémoire”, un loc de amintire pentru cultura sașilor. La baza acestui articol stă întrebarea dacă povestirile Mariei Haydl pot fi considerate ca atare sau putem recunoaște prea multe influențe ale modului de scris impus politic pentru a mai fi autentice.

Cuvinte cheie: Sași transilvăneni, Maria Haydl, povestiri, lieu de mémoire, mod de scris impus politic

Lăcrămioara Popa (Sibiu)
”Tratatul despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor” al Anonimului din Sebeș – actualitatea unui ”bestseller” uitat al Evului Mediu

Rezumat: Studiul de față își propune să analizeze, în ce măsură o operă literară a secolului al XV-lea precum tratatul autorului Georg de Hungaria cunoscut și ca Anonimul din Sebeș, Studentul Romoșan sau Captivus Septemcastrensis ”Tratat despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor” mai poate trezi interesul cititorilor din ziua de astăzi. Tratatul, considerat un bestseller în epocă, surprinde, pe fondul unei polemici intense asupra superiorității religiei islamice față de cea creștină, aspecte diverse ale mentalității, istoriei, culturii, dar și a relațiilor sociale și militare ale Imperiului otoman. Concluzia la care se ajunge este, că mixtura de elemente etnografice, istorice, de polemică teologică și biografie autentică,calitatea stilului, precum și gradul de identificare a cititorului cu experiențele de viață ale eroului conferă acestui tratat un caracter de modernitate și actualitate, demn de lectura unui cititor al secolului al XXI-lea.

Cuvinte cheie: bestseller, Georgius de Hungaria

Marius-Daniel STROIA (Sibiu)
Vinovăţie şi Răscumpărare în povestirea lui Traugott Teutsch „Der Wortmann“

Rezumat: În povestirea sa „Der Wortmann”, autorul sas transilvănean istoriseşte povestea lui Peter Emerich, un om influent în comunitatea sa, care este pornit să acumuleze bogăţie şi să urce pe scara socială, în timp ce doreşte să-şi păstreze imaginea de om cinstit. Articolul urmăreşte diferitele etape ale evoluţiei sale, până la punctul când acesta ajunge să-şi recunoască greşelile şi se decide ca, fără a mai ţine seamă de interesele sale personale, să ducă o viaţă dedicată binelui comunităţii în care trăieşte. Vinovăţie, căinţă şi răscumpărare sunt câteva dintre temele principale, care sunt urmărite în acest articol şi care constituie şi pietre fundamentale ale mentalităţii săseşti transilvane în evoluţia sa istorică.

Cuvinte cheie: Traugott Teutsch, vinovăţie, căinţă, răscumpărare, viaţa saşilor din Transilvania

Ioana Crăciun-Fischer (Bucureşti)
“Din orice slǎbiciune fǎuresc o sabie.” Identitate evreiascǎ şi conştiinţǎ de sine femininǎ în poezia Klarei Blum

Rezumat: Lucrarea de faţǎ reprezintǎ o încercare de a decela sâmburele de realitate istoricǎ şi autobiograficǎ din poemele Klarei Blum, de a arǎta caracterul militant şi limitele ideologice ale acestora şi de a le analiza drept documente contemporane ale cǎror relevanţǎ constǎ nu atât în originalitatea limbajului lor poetic, cât mai cu seamǎ în consistenţa substanţei lor istorice şi intelectuale.
Cuvinte-cheie: Klara Blum, Bucovina, identitate evreiascǎ, ghetto, identitate femininǎ, realism, esteticǎ marxistǎ, comunism, feminism, emancipare, China. Elẑbieta NOWIKIEWICZ (Polen): Imaginile Americii realizate de reporterul şi scriitorului A.E. Johann Rezumat: În scrierile lui A.E. Johann (1901-1996) există numeroase afirmaţii despre SUA şi americani care permit reflecţii asupra tiparelor sale de percepţie a Statelor Unite ale Americii, bazate pe munca sa cuprinzătoare care se întinde pe o lungă perioadă de timp. Scriitorul şi jurnalistul ar putea privi înapoi la şaizeci de ani de călătorii prin lume. Relatarea sa de călătorie Amerika. Untergang am Überfluß, 1932 / America. Decădere datorită abundenţei şi activitatea jurnalistică din perioada Republicii de la Weimar ilustrează concepţia autobiografică din opera sa târzie (1989-1992). În prezentul eseu sunt comparate scrierile autobiografice din 1989-92 (Dies wilde Jahrhundert, 1989; Schön war die Welt. Erinnerungen an die großen Reisen, 1992) cu cele timpurii, cu scopul analizării continuităţii sau a schimbărilor în cadrul imaginii sale despre America şi a problematiza eventualele variaţii, datorită schimbărilor spiritului timpului.

Ana Karlstedt (Bucuresti)
Construcții ale alterității în romanul lui Karin Gündisch
Povestea lui COSMIN, care a plecat de acasă să cunoască viața

Rezumat: Cosmin, un băiat rrom de doisprezece ani din Transilvania, nu merge la școală multă vreme. Pentru mama lui, este mai important ca el, singurul „bărbat” din familia numeroasă, să o ajute la treabă. Însă învățătoarea lui Cosmin nu se dă bătută și le propune un târg: Dacă mama lui Cosmin își lasă copiii la școală, vor primi, pentru televizor, curent electric de la directoare. Ca urmare a acestui troc, Cosmin revine la școală câteva zile, devine un mic hoț și o supără pe doamna învățătoare. În cele din urmă, fuge de acasă și pornește într-o călătorie care pare să fie o șansă pentru el. Un soi de bildungsroman despre suișurile și coborâșurile dintre două lumi de pe teritoriul României, care nu pot fi mai diferite una de cealaltă: Este vorba de majoritatea română și minoritatea rromă. Acest articol își propune să arate viața la marginea societății, cu toate fațetele ei.

Cuvinte-cheie: imaginea asupra sinelui (identitate), imaginea asupra celuilalt (alteritate), înțelegerea fenomenului străin, hermeneutică interculturală, comunicare interculturală, educație interculturală

Teodora Țugui-Caraba (Baia Mare)
Lumea narativă mitică a Văii Vaserului după Anton Joseph-Ilk: personaje fantastice și simbolistica lor

Abstract: Poveștile despre Valea Vaserului, din Carpaților Păduroși în nordul României, au fascinat nu doar locuitorii regiunii, ci și scriitori celebri care au încercat mereu să culeagă poveștile din regiunea istorică a Văii Vaserului. Cel mai cunoscut autor al acestei regiuni, care și-a transformat munca de o viață în această operă spectaculoasă, este etnologul și scriitorul german, de origine română, Anton-Joseph Ilk. Cartea sa Die mythische Welt des Wassertales include o colecție remarcabilă de legende și povestiri din această regiune. Principalele teme ale acestor povestiri includ în mod firesc obiceiuri și tradiții, dar și anumite valori și principii, care au fost transmise nu numai copiilor și nepoților, ci și tuturor generațiilor care au urmat.

Cuvinte cheie: Valea Vaserului, Maramureș, cultură narativă, personaje mitice, povestiri

II. Lingvistică şi traductologie

Doris SAVA (Sibiu)
Nu-i de lepădat: lexicografia de amatory

Rezumat: Apariția crescândă a diverselor dicționare online și platforme dedicate (și) inventarului frazeologic, utilitatea acestora este pusă la îndoială și se examinează potențialul lor pentru a arăta direcții de dezvoltare în frazeografia digitală. Articolul prezintă caracteristici ale expunerii conținutului lexicografic în două dicționare online, folosind ca exemplu lema „pisica”.

Cuvinte cheie: frazeologie, frazeografie, dicționare online, germană

Sigrid HALDENWANG (Sibiu)
Substantivul Pomānǝ, construcții lexicale formate cu acest substantiv și verbul pomenin în graiurile săsești din Transilvania

Rezumat: Lucrarea de față se concentrază în primul rând asupra sensurilor ale cuvântului Pomanǝ, un substantiv transferat în expresii idiomatice și în sintagme din limba română în graiurile săsești din Transilvania. Urmează prezentarea ale unor construcții lexicale care sunt mai de seamă formațiuni hibride, construite cu substantivul Pomānǝ și provenite din lexicul meșteșugarilor din Transilvania de Nord. Ele sunt explicate și analizate din punct de vedere al tipului de formare a cuvintelor. Atestări dialectale cu mare putere de expresie, în care verbul pomenin, provenit din limba română, este folosit tranzitiv, intranzitiv și reflexiv, elucidază sensurile ale acestuia. Integrarea morfologică a verbului în graiuirle săsești din Transilvania este deasemenea ilustrată. Ambele împrumuturi sunt însoțite de explicații etimologice. Atestările dialectale sud- și nordtransilvane provin din literatura dialectală de specialitate, din literatura scrisă în dialect și din Dicționarul graiurilor săsești din Transilvania.

Cuvinte cheie: împrumut, român, graiurile săsești din Transilvania; expresie idiomatică, sintagmă; formațiune hibridă, tipul de formare a cuvintelor, construcție lexicală; integrarea morfologică.

Ellen Tichy (Prishtina/ Berlin)/Blerta Ismajli (Prishtina)
Promovarea limbii germane prin politica externă educaţională şi culturală a Germaniei: un model triplu câştigător?

Articolul tratează promovarea limbii germane în străinătate prin politica externă culturală şi educaţională a Germaniei. O preocupare importantă a organizaţiilor intermediare germane din străinătate este accesul la cultură şi educaţie, dincolo de graniţele geografice, politice şi sociale, dar interesele de politică ştiinţifică şi economică, care beneficiază de nevoile pieţei germane, joacă, de asemenea, un rol major. Având în vedere faptul că din ce în ce mai mulţi muncitori calificaţi care, în cele din urmă, lipsesc în ţările de origine căci migrează spre Germania, articolul se întreabă dacă este înztotdeauna un model triple-win.
Politica externă culturală şi educaţională, promovarea limbii germane ca limbă străină, promovarea oportunităţilor educaţionale, locaţie de afaceri şi ştiinţă Germania, exodul creierelor, situaţie triplu-câştig.

Ioana Constantin (Sibiu)
Traducerea între competenţă şi identitate

Rezumat: Momentul învestirii în funcție a președintelui american Joe Biden în ianuaruie 2021 a fost marcat, între altele, de poezia The Hill we Climb recitată de poeta de culoare Amanda Gorman. Traducerea textului a provocat o controversă în media, ridicând în același timp o serie de întrebări de natură teoretică în domeniul translatologiei. Pornind de la discuțiile stârnite în jurul traducerii poeziei, lucrarea de față și-a propus să discute probleme precum vizibilitatea traducătorului și traducerea literară ca mijloc de influențare a relațiilor de putere în plan cultural, plasându-le în contextul modificării paradigmei teoretice în studiile translatologice din a doua jumătate a secolului al XX-lea și până astăzi.

Cuvinte cheie: traducere literară, traducător, identitate, cultural turn, vizibilitate

Georg SCHUPPENER (Ústí nad Labem)
Limba și cultura tăietorilor de lemne germani din Carpații Mici

Rezumat: Articolul este dedicat unei așezări istorice din Slovacia de astăzi, unde trăiește mica minoritate germană a tăietorilor de lemne (slov. huncokári) mai deloc cercetată. Articolul evidențiază necesitatea unor cercetări mai amănunțite, deoarece mai există un număr foarte restrâns de vorbitori ai acestui dialect. Prin urmare, articolul expune contextul istoric, starea actuală și abordări pentru cercetarea etnologică de teren.

Keywords: așezări istorice, germani în Slovacia, minoritatea germană, Carpații Mici, cercetare de teren

Adeline-Alexandra BERDIE (Sibiu)
Multilingvism în Mediaș. Contribuții la Linguistic Landscape

Rezumat: Articolul vizează peisajul lingvistic al unui oraș transilvănean, Mediaș, investigându-se domeniile spațiului public în care sunt prezente limbile minorităților istorice naționale. Corpusul include inscripții din spațiul public ce au fost analizate și clasificate după anumite criterii.

Cuvinte cheie: multilingvism, limbă oficială, limbile minorităților, Linguistic Landscape, Mediaș

III. Recenzii

Maria SASS (Sibiu)
Poetul şi filozoful medieval Dante Alighieri (1265–1321).

Rezumat: Cartea Dante und das Gedächtnis/ Dante şi memoria, publicată în 2021 la Editura Schwabe din Basel, reprezintă un studiu complex care abordează problematica memoriei în operele scriitorului şi filozofului medieval Dante Aligheri. Studiul se concentrează pe o “abordare istorică”, dar studiază în Divina Comedie şi Vita Nova şi conceptele naratologice folosite. Monaco îşi propune identificarea şi interpretarea reflecţiilor asupra memoriei prezente în opera lui Dante. Studiul bine documentat şi sistematizat cuprinde o mulţime de informaţii inedite despre poet, politician şi exilul lui Dante Aligheri.

Maria Sass (Sibiu)
Recenzie

Rezumat: Prezenta contribuţie oferă o analiză a volumului lui Dirk Oschmann, Freiheit und Fremdheit. Kafkas Roamna / Libertate şi înstrăinare. Romanele lui Franz Kafka. Ideea de bază anunţată din titlu este urmărită în întregul volum. Analiza este realizată pe cele trei romane ale lui Kafka şi unele din cele mai bune povestiri (Die Verwandlung/Metamorfoza, Bericht für eine Akademie / Raport pentru o academie, In der Strafkolonie/ Colonia penitenciară). Textele selectate sunt povestiri de deplasare internă sau externă şi descriu libertatea şi înstrăinarea, folosind în principal deplasarea spaţială. Metoda folosită este cea a analizei intrinseci de text, autorul interpretează detaliat pasaje de text, sunt surprinse nuanţe de sens şi trăsături lingvistice ale textelor kafkiene. Analiza se bazează pe sintagme şi afirmaţii făcute de personaje care discută pe aceste teme.