Cuprins
Cer senin, parțial înnorat. Catedra de germanistică din Sibiu la cea de-a 50-a aniversare
Rezumat: Catedra de germanistică de la Sibiu a acordat mereu o atenție sporită păstrării continuității și coerenței în activitatea de predare și cercetare. Conferința internațională dedicată celei de-a 50-a aniversări de la înființare, ce a avut loc în octombrie 2019, a oferit prilejul unei retrospective asupra continuității și discontinuității. Prin urmare, articolul numește câteva dintre provocările cu care s-a confruntat germanistica sibiană în istoria sa recentă.
Cuvinte cheie: jubileu, catedra de germanistică din Sibiu, continuitate, schimbare
Literatură și studii culturale
Treptat cu o față de clown. Despre o mască literară a autorului modern într-un text de Paul Celan
Rezumat: Masca de multe ori tragică a nebunului a fascinat modernitatea artistică și literară, inspirând o serie de pictori și scriitori prin expresivitate și semantica ei complexă. Oscilând între minciună și adevăr, ascundere și revelare, anarhie și virtuozitate masca tragicului clovn reflectă însingurarea, temerile și demonii individului modern într-o lume a violenței și alienării. În poezia târzie a lui Celan masca clovnului tragic descrie o altă metamorfoză kafkiană, pe care lucrarea de față o analizează în context cultural, biografic și intertextual.
Cuvinte cheie: Mască, clovn, identitate poetică, metamorfoză
Peisajele dunărene au fost abordate în mod repetat în literaturile de expresie germană din sud-estul Europei, în special în literatura germană din România, singura din blocul estic care a supraviețuit la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Acestea au luat diferite forme de ambele părți ale Cortinei de fier. În vest, Dunărea a funcționat drept cadru al consolidării unei identități comune a mai multor grupuri disparate de foste minorități germane din sud-estul Europei, sub denumirea colectivă șvabi dunăreni. Dincolo de aceasta, scriitorii din România care au emigrat în Occident au reamintit în lucrările lor atât imagini minunate, cât și înspăimântătoare ale Dunării de jos. În România, peisajel dunărene trebuie privite ca încercări de negoiere a conceptului de patrie dintr-o perspectivă contemporană, după ce a fost însușit de poezia patriotardă a poeților de curte. Peisajele în literatură au apărut ca o modalitate de protecție pentru noi sensibilități: suferința de izolare, de mizerie economică și de poluarea mediului. Peisajele povestite subversiv stabilesc, de asemenea, simboluri ascunse ale memoriei închisorilor îndepărtate, de la periferia țării. Acestea sunt analizate pe baza unor exemple literare de după 1945.
Cuvinte cheie: Dunăre, patrie, peisaj, identitate, scris în exil, scris sub cenzură, izolare, poluare
Ioana CRĂCIUN-FISCHER (București):
Rezumat: Ion Barbu (Dan Barbilian), 1895-1961, poet român si matematician de reputaţie internaţională, a cultivat în poezia sa ocazională inspirată de şederea sa ca doctorand şi apoi ca profesor-invitat în Germania interbelică un discurs poetic al reflecţiei imediate, uneori de tip diaristic. Vitalitatea acestor versuri ocazionale adresate mai cu seamă prietenilor săi apropiaţi şi rareori destinate publicării, se hrăneşte din comparaţia permanentă între cultura şi civilizaţia română şi cea germană. Lucrarea de faţă analizează dialogul intercultural ce constituie fundalul poeziei ocazionale a lui Ion Barbu cu tematică germană, accentuând cu precădere poemele sale scrise în limba germană. Cuvinte cheie: Ion Barbu, Dan Barbilian, Tudor Vianu, Heinrich Heine, Republica de la Weimar, protestantism, sexualitate, poezie ocazională, matematică şi poezie, dialog intercultural, naţionalsocialism
Eman Mohamed ABDELFATTAH SAID (Kairo):
Departe de Aleppo. Desfășurarea narativă a temei în context intercultural
Rezumat: În Departe de Alleppo autorul sirian Faisa Hamdo, care a căutat refugiul în Germania în 2014, vorbește despre experiențele sale personale de integrare. Cartea reprezintă un fel de comunicare interculturală în care Faisal Hamdo se consideră un mediator între lumi pentru a oferi cititorului german răspunsuri la multe întrebări despre cultura siriană. Din punctul de vedere al lingvisticii de text dezvoltarea narativă a subiectelor poate fi identificată în această carte care pare a fi adaptată contextului intercultural. În consecință, în prezentul articol sunt puse următoarle întrebări: Structura narațiunii clasice diferă de structura narațiunii într-un context intercultural? Ce unități de informații interculturale sunt prezente în text? Cum sunt acestea încorporate în textul narativ? Ce elemente constitutive ale structurii narative sunt potrivite pentru realizarea comunicării interculturale? Ce funcții comunicative îndeplinesc constituenții structurii narative într-un context intercultural? Obiectivul este analiza structurii narative, în vederea explorării modului în care comunicarea interculturală are loc prin intermediul narațiunii, modul în care unitățile de informații interculturale sunt integrate în elementele constitutive ale structurii narative clasice, astfel încât acestea să își îndeplinească funcția comunicativă și pentru a proiecta un model pentru aceasta.
Cuvinte cheie: Faisal Hamdo, structură narativă, dezvoltare tematică, comunicare interculturală, context intercultural
Rezumat: Privind în urmă, amintirile mele îmi par a fi niște povești născocite. Ca un leitmotiv se repetă aceste cuvinte pe tot parcursul romanului lui Jan Koneffke. El reușește să creeze un loc magic al poveștilor, situat între două lumi: cea a Occidentului, din care provine eroul și cea a Orientului, în care ajunge trecând prin felurite întâmplări. Articolul de față tratează personajul ca pe un picaro a cărui viață atârnă de un fir subțire: Felix, fugarul din Germania care se ascunde în România nu poate supraviețui decât spunându-i povești micuței si răsfățatei Virginia.Așadar:O Șeherezadă masculină în lupta pentru supraviețuire.Întreg romanul conține povești-în-poveste, pe care articolul de față le analizează naratologic din perspectiva relației dintre poveste și istorie, dintre ce a fost și ce ar fi putut fi. Căci povestea, dar și istoria, și-o scrie fiecare singur.
Cuvinte cheie: Lumi posibile; realități ficționale;istorie și istorii; istorie alternativă
Roxana-Andreea GHIŢĂ (Craiova):
Rezumat: Studiul meu își propune să analizeze interacțiunea dintre trecut, present și identitate, precum și dinamica transformării sociale în literature germană și română contemporană, luând ca exemplu operele Zonenkinder (2002) de Jana Hensel și Scotch (2010) de Ioana Bradea. Hensel și Bradea aparțin unei noi generații de scriitori care, fiind martorii prăbușirii comunismului la vârsta adolescenței, se apleacă asupra experienței traumatice a schimbării și adaptării la realitățile sociale, economice și culturale ale societăților postcomuniste. În timp ce Hensel își propune să recreeze patria pierdută (Heimat) ca un spațiu al amintirii (Erinnerungsraum) și să prezinte tensiuni lesociale ale decadei post-unificare din perspectiva germanilor din Est, Bradea se axează asupra peisajelor industriale în ruine din România postcomunistă, populate de mase anonime care-și duc viața în anii frământați ai tranziției.
Cuvinte-cheie: Jana Hensel, Germania de Est, memorie, transformaresocială, Ioana Bradea, peisaj postcomunist industrial
Béatrice-Kristine NICORIUC (Cluj-Napoca):
Rezumat: Lucrarea analizează opera Hertei Müller Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt. În analiza textului accentul principal este pus pe semantizarea spațiului fizic, precum peisajul provincial și mediul construit. Analiza include de asemenea și studiul relațiilor interpersonale dintre săteni și tematizează spațiile metaforice ale opresiunii și fricii, abordează spațiul metaforic al așteptării și al fricii eroului.
Cuvinte cheie: teroareare simțită sub supraveghere, căderea morală a individului, teama.
Rezumat: Ca urmare a anexării prusace și a încorporării Poloniei Mari în Regatul prusac, a apărut un spațiu de coexistență culturală și influență reciprocă. Coloniștii germani încearcă să “îmblânzească“ spațiul dobândit și să reconstruiască cultura locală din țara străină. În același timp, resping adesea moștenirea culturală a populației poloneze, mai ales cu sentimental că tot poloneza este inferioară. Experiențele migrației germane sunt illustrate și documentate în articol folosind exemple autobiografice specific. În vederea mobilității pe termen lung, se caută un răspuns la întrebarea dacă migrația către Provincia Poznan va avea ca rezultat o schimbare a stilului de viață. Ce împiedică asemănările culturale, comunicarea întrețesută sau sentimentele de apartență? Ce anume arată această abordare biografică în ceea ce privește transnaționalitatea? În ce măsură se dezvoltă elemente ale transnaționalismului în timp?
Cuvinte cheie: tansnaționalism, migrație, Provincia Poznan, autobiografie, spațiul al treilea
Pod, marcaje, smarald… Reprezentări metaforice ale Sileziei și locuitorilor săi.
Rezumat: Articolul este dedicate representărilor metaforice ale Sileziei. Sunt metafore folosite în descrierea acestei regiuni. Acestea sunt: Silezia ca pod, comarația cu o piatră de hotar, un smarald și alte figure. Din analiză reiese că metaforele exprimă caracterul multicultural și, în majoritatea cazurilor, au conotații positive. Sunt examinate și metafore folosite pentru a descrie locuitorii din Silezia. Acestea exprimă o atitudine pozitivă, dar și critică față acest grup de populație.
Cuvinte cheie: Silezia, Silezia Superioară metaforă, pod
Receptarea literară a operei lui Franz Kafka din secolul 20 si 21 – un tablou
Rezumat: Prezenta lucrare cercetează receptarea operei literare a autorului Franz Kafka în Europa și America. Gama variată de interpretări existente, de la primele abordări, până la receptarea critică de la începutul secolului 21, este analizată în patru subcapitole ordonate cronologic. Obiectul cercetării, care sta la baza tezei mele de doctorat, este, deasemenea, identificarea acelor elemente din receptarea “occidentală”, care au influențat asimilarea operelor lui Franz Kafka în Japonia.
Cuvinte cheie: Franz Kafka, receptare, Metamorfoza, Max Brod, interpetări
Conceptul de gender în germană
Rezumat: Conceptele de gendern (< engl. gender) sau gendering sînt în limba germană expresia încercării de a realiza și prin mijloace lingvistice egala îndreptățire bărbatului și femeii în viața de toate zilele, în disputele politice și în viața academică. Reprezentantele lingvisticii feministe solicită desființarea „masculinului generic“, ca în expresia fiecare dascăl (bărbat sau femeie), care desemnează o grupă mixtă de gender, în care genul / gender-ul nu este cunoscut, respectiv nu este relevant. Vocile critice reproșează faptul că dascălul de gen feminin (dăscălița, profesoara) nu este inclus(ă) în acest tip de exprimare. Întrebarea este dacă un tratament de gen corespunzător – uzul „gender-conștient“ al limbii – se poate realiza prin mijloace ortografice, de exemplu prin inserarea așa-zis-ului I intermediar în formele de plural: LehrerInnen (fem. pl.), o bară oblică/slash: Leser/innen (cititori), o formă cu asterisc: Lehrer*innen sau prin gender-gap („pauză de gen”), ca în ein_e Beamt_er-in (m./f. sg.) ori prin înlocuirea unor noțiuni cu marcă de gen prin altele neutre din acest punct de vedere, cum ar fi die Arbeitnehmenden în locul ‚formei clasice‘ Arbeitnehmer/innen (masc. sg./pl.; fem.pl.) sau printr-o construcție participială precum die Fahrzeugführenden (conducătorul / conducătoarea auto).
Cuvinte cheie gendern/gendering, forme germane ale cuvintelor, critică feministă a limbii, egala îndreptățire între bărbat și femeie, desființarea masculinului generic, proceduri ortografice-diacritice pentru un tratament corespunzător de gender
Rezumat: Prima conferință de lingvistică de la Cernăuți din anul 1908 reprezintă un eveniment central, determinant în istoria limbii și culturii idiș, fiind cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea „di konferents far deryidishershprakh“. Conferința a avut loc între 30 august și 3 septembrie, reunind în capitala Bucovinei reprezentați marcanți ai mișcării idișiste din întreaga lume, oferind un impuls important pentru dezvoltarea unei constelații culturale energice de expresie idiș. Această întreprindere a reflectat dezideratul unor intelectuali evrei de a evidenția importanța limbii și culturii idiș în perpetuarea valorilor tradiționale evreiești. De asemenea, în acest cadru s-au intensificat dezbaterile legate de cultivarea limbii idiș prin intermediul unor acțiuni bine chibzuite, vizând eliberarea idișului de stigmatul jargonului.
Cuvinte cheie: Conferința de lingvistică de la Cernăuți, idiș, Bucovina, presă, Czernowitzer Tablatt, Bukowinaer Post, Tshernovitser Bleter.
Lucian Blaga şi Gimnaziul German din Sebeş, Transilvania (1902-1906)
Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze aspecte legate de parcurgerea cicului gimnazial de patru ani, în limba germană la Sebeş, ale poetului, scriitorului, dramaturgului şi filozofului Lucian Blaga; mai exact aspecte referitoare la tradiţia urmării şcolilor germane în familia lui Blaga, la primele sale zile de şcoală, relatări despre învăţătorul Roth şi profesorul Hans Wolf, despre amplasarea clădirii şi atmosfera din şcoală, despre contactul cu Limba şi Cultura germană care ulterior i-au marcat personalitatea şi opera.
La baza lucrării se află scrierea autobiografică Hronicul şi cântecul vârstelor, apărută postum, la Editura Tineretului din Bucureşti, in 1965.
Cuvinte cheie: Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor, perioada Gimnaziului German din Sebeş (1902-1906), primele zile de şcoală, profesorii şi colegii, clădirea şcolii, limba şi cultura germană.
Lingvistică și didactică
„Moașa (Hebamme)“ și denumirile ei în graiurile săsești din Transilvania
Abstract: Lucrarea se referă la lexemul moașă (Hebamme) și denumirile acesteia în graiurile săsești din Transilvania. Articolul scoate în prim plan denumirile moașei, care sunt deja atestate în documentele transilvănene din prima jumătate a secolului al XVI-lea și a secolului al XVIII-lea. Lexemele atribuite diferitelor feluri de formare a cuvintelor formează un remarcabil șir de sinonime și demonstrează în același timp componența lexicului graiurilor săsești din Transilvania. Înterpretarea științifică a lexemelor este însoțită de explicații etimologice și de comentarii cu privire la meseria moașei. Denumirile provin din Dicționarul graiurilor săsești din Transilvania, din Dictionarul graiurilor săsești din Transilvania de Nord și din literatura dialectală de specialitate.
Cuvinte cheie: denumire, moașă, graiurile săsești din Transilvania, componența lexicului, feluri de formare a cuvintelor, șir de sinonime.
Rezumat: Acest articol face referire la testamentele medievale scrise în limba germană de cetățenii din Cracovia. Materialul lingvistic se bazează pe texte testamentare ale unei minorități germane din patriciatul Cracovia. Ele aparțineau unor negustori și meșteri care s-au mutat în Cracovia sau au contribui la dezvoltarea orașului. Acest tip de text, testamentul, a fost adesea marginalizat de lingviști. Cred că trebuie să ne punem întrebarea ce se poate citi printre rânduri, ca să putem analiza, din perspectivă ontică și pragmatică, acest gen de text relativ formalizat. Din analizele mele reiese că textele testamentare conțin forme de vorbire declarative (sau indirect declarative) și au un număr mare de elemente asertive și, uneori, directive. Fără ca forța juridică a acestor acte să fie decisă în prealabil, am prezentat un catalog al clauzelor opționale repetitive din texte și am făcut referire la unele narațiuni particulare despre articole individuale ale testamentelor. Aceste elemente nu se referă doar la confidențialitatea autorilor (adică conflicte sau sentimente), ci acoperă și unele atitudini sociale, educaționale și, într-o oarecare măsură, religioase ale autorilor testamentelor. Astfel cel puțin testamentele extinse trebuie înțelese și ca autocertificate.
Cuvinte cheie: testament, Cracovia, vârstă medie, tip de text, text de istoria limbii, pragmatism
Claudia SPIRIDON ȘERBU (Brașov):
Rezumat: Având în vedere critica recentă adusă cerințelor orientate strict pe competențe din cadrul testelor PISA, lucrarea de față propune un model de didactizare a textelor literare ce se opune dezvoltării izolate a abilităților de citire. În epoca post-factică acest articol prezintăun exemplu practic de aintroduce în cadrul cursurilor universitare de limbă germană romanul lui Robert MusilOmul fără însușiriîn scopul promovării sensibilității pentru estetic.
Cuvinte cheie: Literatură în cadrul orelor de germană ca limbă străină, educație estetică, Robert Musil
Sakina Saleh MAHMOUD (Sohag/Egipt):
Rezumat: Acest articol face referire la scrierea creative în cadrul predării limbii germane în Egipt. Scrierea ca activitate independentă este rareori luată în considerare în cadrul lecțiilor de limba germane. Accentul se pune mai mult pe abilități cum ar fi citirea, înțelegerea ascultării, vorbirea. Scrierea este privită doar receptive pentru a promova vorbirea sau pentru a preda gramatica. Prezentul articol este o încercare de promovare a scrierii creative în lecțiile de limba germane, de oferire a unor sfaturi pentru îmbunătățirea lecțiilor. Într-un alt plan prezentul articol trasează câteva sarcini de scriere creative care au fost effectuate în anul al treilea de studio la facultatea de limbi străine (Al Alsun) din Sohag. În final sunt formulate concluziile și consecințele scrierii creative.
Cuvinte cheie: scriere creativă, asociere, stimulare, scriere cu muzică, a se lăsa în voia fanteziei
Rezumat: Eseul de față prezintă aplicabilitatea în cadrul orelor de literatură a unor concepte împrumutate din pedagogia teatrului. Acesta evidențiază câteva strategii de predare și învățare care facilitează o mai bună înțelegere a textului și care inspiră plăcere în timpul învățării și al lucrului cu textul, bazându-se pe exemple concrete, și anume proiecte ale studenților Universității ,,Transilvania” din Brașov.
Cuvinte cheie: pedagogia teatrului, curs de literatură, înțelegereatextului.
Rezumat: Germana în spațiu și timp este un aspect central atât din perspectivă științifică, cât și din perspectiva conservării identității proprii insulei lingvistice. Teza de doctorat a doamnei Gerhild Rudolf oferă o analiză a alegerii limbilor în cadrul Bisericii Evanghelice A.B. din România (ECR) și, în același timp, o prezentare generală a proceselor de schimbare a limbii în cadrul BER și, în același timp, o prezentare generală a proceselor de schimbare a limbii în cadrul BER. Există o schimbare de paradigmă ireversibilă care are loc odată cu trecerea de la o cultură monoligvă la una bilingvă în cadrul cultului. Statutul limbii germane în utilizare publică a limbii se reflectă, de asemenea, eforturile de conservare a limbii și culturii germane sunt prezentate dintr-o perspectivă aculturală, iar importanța minorității germane este discutată istoric și într-o manieră orientată spre viitor. Teza oferă și motive suficiente pentru a ne gândi la cercetările viitoare cu privire la rolul bisericii și al limbii germane din diferite perspective, pentru a sublinia și relevanța interdisciplinarității.
Cuvinte cheie: sași din Transilvania, Biserica Evanghelică din România, denominare, bilingualism, emigrare, dublă diaspora, insulă lingvistică