<\/p>\n
\n
Doris SAVA <\/strong>(Sibiu)<\/a><\/p>\n Cer senin, par\u021bial \u00eennorat<\/em><\/strong>. Catedra de germanistic\u0103<\/strong> din Sibiu la cea de-a 50-a aniversare<\/strong><\/a><\/p>\n Rezuma<\/strong>t<\/strong>: Catedra de germanistic\u0103 de la Sibiu a acordat mereu o aten\u021bie sporit\u0103 p\u0103str\u0103rii continuit\u0103\u021bii \u0219i coeren\u021bei \u00een activitatea de predare \u0219i cercetare. Conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 dedicat\u0103 celei de-a 50-a anivers\u0103ri de la \u00eenfiin\u021bare, ce a avut loc \u00een octombrie 2019, a oferit prilejul unei retrospective asupra continuit\u0103\u021bii \u0219i discontinuit\u0103\u021bii. Prin urmare, articolul nume\u0219te c\u00e2teva dintre provoc\u0103rile cu care s-a confruntat germanistica sibian\u0103 \u00een istoria sa recent\u0103.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: jubileu, catedra de germanistic\u0103 din Sibiu, continuitate, schimbare<\/p>\n Literatur\u0103 \u0219i studii culturale<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Laura CHEIE <\/strong>(Timi\u0219oara):<\/a><\/p>\n Treptat cu o fa\u021b\u0103 de clown.\u00a0<\/em><\/strong>Despre o masc\u0103 literar\u0103 a autorului modern \u00eentr-un text de Paul Celan<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat:\u00a0<\/strong>Masca de multe ori tragic\u0103 a nebunului a fascinat modernitatea artistic\u0103 \u0219i literar\u0103, inspir\u00e2nd o serie de pictori \u0219i scriitori prin expresivitate \u0219i semantica ei complex\u0103. Oscil\u00e2nd \u00eentre minciun\u0103 \u0219i adev\u0103r, ascundere \u0219i revelare, anarhie \u0219i virtuozitate masca tragicului clovn reflect\u0103 \u00eensingurarea, temerile \u0219i demonii individului modern \u00eentr-o lume a violen\u021bei \u0219i alien\u0103rii. \u00cen poezia t\u00e2rzie a lui Celan masca clovnului tragic descrie o alt\u0103 metamorfoz\u0103 kafkian\u0103, pe care lucrarea de fa\u021b\u0103 o analizeaz\u0103 \u00een context cultural, biografic \u0219i intertextual.<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong> Masc\u0103, clovn, identitate poetic\u0103, metamorfoz\u0103<\/p>\n <\/p>\n Olivia SPIRIDON <\/strong>(T\u00fcbingen):<\/a><\/p>\n \u201cTrestia cre\u0219te pe deasupra, trestia cre\u0219e \u00eentotdeauna pe deasupra.\u201d<\/em> Peisaje natale danubiene\u00a0 prezente \u00een literaturile de expresie german\u0103 din sud-estul Europei dup\u0103 1945<\/strong><\/a><\/p>\n <\/p>\n Peisajele dun\u0103rene au fost abordate \u00een mod repetat \u00een literaturile de expresie german\u0103 din sud-estul Europei, \u00een special \u00een literatura german\u0103 din Rom\u00e2nia, singura din blocul estic care a supravie\u021buit la sf\u00e2r\u0219itul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Acestea au luat diferite forme de ambele p\u0103r\u021bi ale Cortinei de fier. \u00cen vest, Dun\u0103rea a func\u021bionat drept cadru al consolid\u0103rii unei identit\u0103\u021bi comune a mai multor grupuri disparate de foste minorit\u0103\u021bi germane din sud-estul Europei, sub denumirea colectiv\u0103 \u0219vabi dun\u0103reni.<\/em> Dincolo de aceasta, scriitorii din Rom\u00e2nia care au emigrat \u00een Occident au reamintit \u00een lucr\u0103rile lor at\u00e2t imagini minunate, c\u00e2t \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare ale Dun\u0103rii de jos. \u00cen Rom\u00e2nia, peisajel dun\u0103rene trebuie privite ca \u00eencerc\u0103ri de negoiere a conceptului de patrie<\/em> dintr-o perspectiv\u0103 contemporan\u0103, dup\u0103 ce a fost \u00eensu\u0219it de poezia patriotard\u0103 a poe\u021bilor de curte. Peisajele \u00een literatur\u0103 au ap\u0103rut ca o modalitate de protec\u021bie pentru noi sensibilit\u0103\u021bi: suferin\u021ba de izolare, de mizerie economic\u0103 \u0219i de poluarea mediului. Peisajele povestite subversiv stabilesc, de asemenea, simboluri ascunse ale memoriei \u00eenchisorilor \u00eendep\u0103rtate, de la periferia \u021b\u0103rii. Acestea sunt analizate pe baza unor exemple literare de dup\u0103 1945.<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong> Dun\u0103re, patrie, peisaj, identitate, scris \u00een exil, scris sub cenzur\u0103, izolare, poluare<\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/strong>Ioana CR\u0102CIUN-FISCHER (Bucure\u0219ti):<\/strong><\/a><\/p>\n \u201cOscil\u00e2nd \u00eentre dou\u0103 culturi\u201d. C\u00e2teva observa\u0163ii privitoare la poezia ocazional\u0103 cu tematic\u0103 german\u0103 a lui Ion Barbu<\/strong>\u00a0<\/a><\/p>\n Rezumat:<\/strong> Ion Barbu (Dan Barbilian), 1895-1961, poet rom\u00e2n si matematician de reputa\u0163ie interna\u0163ional\u0103, a cultivat \u00een poezia sa ocazional\u0103 inspirat\u0103 de \u015federea sa ca doctorand \u015fi apoi ca profesor-invitat \u00een Germania interbelic\u0103 un discurs poetic al reflec\u0163iei imediate, uneori de tip diaristic. Vitalitatea acestor versuri ocazionale adresate mai cu seam\u0103 prietenilor s\u0103i apropia\u0163i \u015fi rareori destinate public\u0103rii, se hr\u0103ne\u015fte din compara\u0163ia permanent\u0103 \u00eentre cultura \u015fi civiliza\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u015fi cea german\u0103. Lucrarea de fa\u0163\u0103 analizeaz\u0103 dialogul intercultural ce constituie fundalul poeziei ocazionale a lui Ion Barbu cu tematic\u0103 german\u0103, accentu\u00e2nd cu prec\u0103dere poemele sale scrise \u00een limba german\u0103.\u00a0 Cuvinte cheie<\/strong>: Ion Barbu, Dan Barbilian, Tudor Vianu, Heinrich Heine, Republica de la Weimar, protestantism, sexualitate, poezie ocazional\u0103, matematic\u0103 \u015fi poezie, dialog intercultural, na\u0163ionalsocialism<\/p>\n <\/p>\n Eman Mohamed ABDELFATTAH SAID <\/strong>(Kairo):<\/a><\/p>\n Departe de Aleppo. Desf<\/strong>\u0103\u0219urarea narativ\u0103 a temei \u00een context intercultural<\/strong><\/a><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Rezumat:<\/strong> \u00cen Departe de Alleppo<\/em> autorul sirian Faisa Hamdo, care a c\u0103utat refugiul \u00een Germania \u00een 2014, vorbe\u0219te despre experien\u021bele sale personale de integrare. Cartea reprezint\u0103 un fel de comunicare intercultural\u0103 \u00een care Faisal Hamdo se consider\u0103 un mediator \u00eentre lumi pentru a oferi\u00a0 cititorului german r\u0103spunsuri la multe \u00eentreb\u0103ri despre cultura sirian\u0103. Din punctul de vedere al lingvisticii de text dezvoltarea narativ\u0103 a subiectelor poate fi identificat\u0103 \u00een aceast\u0103 carte care pare a fi adaptat\u0103 contextului intercultural. \u00cen consecin\u021b\u0103, \u00een prezentul articol sunt puse urm\u0103toarle \u00eentreb\u0103ri: Structura nara\u021biunii clasice difer\u0103 de structura nara\u021biunii \u00eentr-un context intercultural? Ce unit\u0103\u021bi de informa\u021bii interculturale sunt prezente \u00een text? Cum sunt acestea \u00eencorporate \u00een textul narativ? Ce elemente constitutive ale structurii narative sunt potrivite pentru realizarea comunic\u0103rii interculturale? Ce func\u021bii comunicative \u00eendeplinesc constituen\u021bii structurii narative \u00eentr-un context intercultural? Obiectivul este analiza structurii narative, \u00een vederea explor\u0103rii modului \u00een care comunicarea intercultural\u0103 are loc prin intermediul nara\u021biunii, modul \u00een care unit\u0103\u021bile de informa\u021bii interculturale sunt integrate \u00een elementele constitutive ale structurii narative clasice, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 func\u021bia comunicativ\u0103 \u0219i pentru a proiecta un model pentru aceasta.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: Faisal Hamdo, structur\u0103 narativ\u0103, dezvoltare tematic\u0103, comunicare intercultural\u0103, context intercultural<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Ana KARLSTEDT <\/strong>(Bucure\u0219ti):<\/a><\/p>\n N\u0103scocind pove\u0219ti \u00eentru supravie\u021buire. Rolul pove\u0219tilor \u0219i al istoriei \u00een romanul\u00a0 lui Jan Koneffke Cele\u0219apte vie\u021bi ale lui Felix K.<\/em><\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat:<\/strong> Privind \u00een urm\u0103, amintirile mele \u00eemi par a fi ni\u0219te pove\u0219ti n\u0103scocite. <\/em>Ca un leitmotiv se repet\u0103 aceste cuvinte pe tot parcursul romanului lui Jan Koneffke. El reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze un loc magic al pove\u0219tilor, situat \u00eentre dou\u0103 lumi: cea a Occidentului, din care provine eroul \u0219i cea a Orientului, \u00een care ajunge trec\u00e2nd prin felurite \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Articolul de fa\u021b\u0103 trateaz\u0103 personajul ca pe un picaro a c\u0103rui via\u021b\u0103 at\u00e2rn\u0103 de un fir sub\u021bire: Felix, fugarul din Germania care se ascunde \u00een Rom\u00e2nia nu poate supravie\u021bui dec\u00e2t spun\u00e2ndu-i pove\u0219ti micu\u021bei si r\u0103sf\u0103\u021batei Virginia.A\u0219adar:O \u0218eherezad\u0103 masculin\u0103 \u00een lupta pentru supravie\u021buire.\u00centreg romanul con\u021bine pove\u0219ti-\u00een-poveste, pe care articolul de fa\u021b\u0103 le analizeaz\u0103 naratologic din perspectiva rela\u021biei dintre poveste \u0219i istorie, dintre ce a fost \u0219i ce ar fi putut fi. C\u0103ci povestea, dar \u0219i istoria, \u0219i-o scrie fiecare singur.<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong> Lumi posibile; realit\u0103\u021bi fic\u021bionale;istorie \u0219i istorii; istorie alternativ\u0103<\/p>\n <\/p>\n Roxana-Andreea GHI\u0162\u0102 <\/strong>(Craiova):<\/a><\/p>\n \u00centre pierderea patriei (Heimat<\/em>) \u0219i prezentul nesigur: transformarea social\u0103 \u00een Zonenkinder <\/em>(2002) de Jana Hensel \u0219i Scotch<\/em> (2010) de Ioana Bradea<\/strong><\/a><\/p>\n \u00a0<\/strong>Rezumat<\/strong>: Studiul meu \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze interac\u021biunea dintre trecut, present \u0219i identitate, precum \u0219i dinamica transform\u0103rii sociale \u00een literature german\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, lu\u00e2nd ca exemplu operele Zonenkinder <\/em>(2002) de Jana Hensel \u0219i Scotch <\/em>(2010) de Ioana Bradea. Hensel \u0219i Bradea apar\u021bin unei noi genera\u021bii de scriitori care, fiind martorii pr\u0103bu\u0219irii comunismului la v\u00e2rsta adolescen\u021bei, se apleac\u0103 asupra experien\u021bei traumatice a schimb\u0103rii \u0219i adapt\u0103rii la realit\u0103\u021bile sociale, economice \u0219i culturale ale societ\u0103\u021bilor postcomuniste. \u00cen timp ce Hensel \u00ee\u0219i propune s\u0103 recreeze patria pierdut\u0103 (Heimat<\/em>) ca un spa\u021biu al amintirii (Erinnerungsraum<\/em>) \u0219i s\u0103 prezinte tensiuni lesociale ale decadei post-unificare din perspectiva germanilor din Est, Bradea se axeaz\u0103 asupra peisajelor industriale \u00een ruine din Rom\u00e2nia postcomunist\u0103, populate de mase anonime care-\u0219i duc via\u021ba \u00een anii fr\u0103m\u00e2nta\u021bi ai tranzi\u021biei.<\/p>\n Cuvinte-cheie:<\/strong> Jana Hensel, Germania de Est, memorie, transformaresocial\u0103, Ioana Bradea, peisaj postcomunist industrial<\/p>\n <\/p>\n B\u00e9atrice-Kristine NICORIUC<\/strong> (Cluj-Napoca):<\/a><\/p>\n A<\/strong>\u0219teptarea \u0219i timpul mort. Apropierea de proza scurt\u0103 a Hertei <\/strong>M\u00fcller\u00a0\u00a0Der Mensch ist ein gro\u00dfer Fasan auf der Welt<\/em>.<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat:<\/strong> Lucrarea analizeaz\u0103 opera Hertei M\u00fcller Der Mensch ist ein gro\u00dfer Fasan auf der Welt<\/em>. \u00cen analiza textului accentul principal este pus pe semantizarea spa\u021biului fizic, precum peisajul provincial \u0219i mediul construit. Analiza include de asemenea \u0219i studiul rela\u021biilor interpersonale dintre s\u0103teni \u0219i tematizeaz\u0103 spa\u021biile metaforice ale opresiunii \u0219i fricii,\u00a0 abordeaz\u0103 spa\u021biul metaforic al a\u0219tept\u0103rii \u0219i al fricii eroului.<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong> teroareare sim\u021bit\u0103 sub supraveghere, c\u0103derea moral\u0103 a individului, teama.<\/p>\n <\/p>\n El\u017cbieta NOWIKIEWICZ <\/strong>(Polen):<\/a><\/p>\n Experien\u021ba migra\u021biei (transna\u021bionale) \u00een pove\u0219tile autobiografice ale unor coloni\u0219ti germani. Germani din Polonia <\/strong>Mare (\u00een provincia Poznan) amintesc literar despre colonizare<\/strong><\/a><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Rezumat: <\/strong>Ca urmare a anex\u0103rii prusace \u0219i a \u00eencorpor\u0103rii Poloniei Mari \u00een Regatul prusac, a ap\u0103rut un spa\u021biu de coexisten\u021b\u0103 cultural\u0103 \u0219i influen\u021b\u0103 reciproc\u0103. Coloni\u0219tii germani \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201c\u00eembl\u00e2nzeasc\u0103\u201c spa\u021biul dob\u00e2ndit \u0219i s\u0103 reconstruiasc\u0103 cultura local\u0103 din \u021bara str\u0103in\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, resping adesea mo\u0219tenirea cultural\u0103 a popula\u021biei poloneze, mai ales cu sentimental c\u0103 tot poloneza este inferioar\u0103. Experien\u021bele migra\u021biei germane sunt illustrate \u0219i documentate \u00een articol folosind exemple autobiografice specific. \u00cen vederea mobilit\u0103\u021bii pe termen lung, se caut\u0103 un r\u0103spuns la \u00eentrebarea dac\u0103 migra\u021bia c\u0103tre Provincia Poznan va avea ca rezultat o schimbare a stilului de via\u021b\u0103. Ce \u00eempiedic\u0103 asem\u0103n\u0103rile culturale, comunicarea \u00eentre\u021besut\u0103 sau sentimentele de aparten\u021b\u0103? Ce anume arat\u0103 aceast\u0103 abordare biografic\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te transna\u021bionalitatea? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 se dezvolt\u0103 elemente ale transna\u021bionalismului \u00een timp?<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong>\u00a0 tansna\u021bionalism, migra\u021bie, Provincia Poznan,\u00a0 autobiografie, spa\u021biul al treilea<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Monika CZOK <\/strong>(Polen)<\/a><\/p>\n Pod, marcaje,\u00a0 smarald\u2026 Reprezent\u0103ri metaforice ale Sileziei \u0219i locuitorilor s\u0103i.<\/a><\/p>\n <\/p>\n Rezumat<\/strong>: Articolul este dedicate represent\u0103rilor metaforice ale Sileziei. Sunt metafore folosite \u00een descrierea acestei regiuni. Acestea\u00a0 sunt: Silezia ca pod, comara\u021bia cu o piatr\u0103 de hotar, un smarald \u0219i alte figure. Din analiz\u0103 reiese c\u0103 metaforele exprim\u0103 caracterul multicultural \u0219i, \u00een majoritatea cazurilor, au conota\u021bii positive. Sunt examinate \u0219i metafore folosite pentru a descrie locuitorii din Silezia. Acestea exprim\u0103 o atitudine pozitiv\u0103, dar \u0219i critic\u0103 fa\u021b\u0103 acest grup de popula\u021bie.<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong> Silezia, Silezia Superioar\u0103 metafor\u0103, pod<\/p>\n <\/p>\n Alexandra GREAVU (Bra\u015fov):<\/strong><\/a><\/p>\n Receptarea literar\u0103 a operei lui Franz Kafka din secolul 20 si 21 \u2013 un tablou<\/strong><\/a><\/p>\n <\/p>\n Rezumat:<\/strong> Prezenta lucrare cerceteaz\u0103 receptarea operei literare a autorului Franz Kafka \u00een Europa \u0219i America. Gama variat\u0103 de interpret\u0103ri existente, de la primele abord\u0103ri, p\u00e2n\u0103 la receptarea critic\u0103 de la \u00eenceputul secolului 21, este analizat\u0103 \u00een patru subcapitole ordonate cronologic.\u00a0 Obiectul cercet\u0103rii, care sta la baza tezei mele de doctorat, este, deasemenea, identificarea acelor elemente din receptarea \u201coccidental\u0103\u201d, care au influen\u021bat asimilarea operelor lui Franz Kafka \u00een Japonia.<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong> Franz Kafka, receptare, Metamorfoza, Max Brod, interpet\u0103ri<\/p>\n <\/p>\n Rudolf WINDISCH <\/strong>(Rostock):<\/a><\/p>\n Conceptul de gender<\/em> \u00een german\u0103<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Conceptele de gendern<\/em> (< engl. gender) sau gendering <\/em>s\u00eent \u00een limba german\u0103 expresia \u00eencerc\u0103rii de a realiza \u0219i prin mijloace lingvistice egala \u00eendrept\u0103\u021bire b\u0103rbatului \u0219i femeii \u00een via\u021ba de toate zilele, \u00een disputele politice \u0219i \u00een via\u021ba academic\u0103. Reprezentantele<\/em> lingvisticii feministe solicit\u0103 desfiin\u021barea \u201emasculinului generic\u201c, ca \u00een expresia fiecare dasc\u0103l<\/em> (b\u0103rbat sau femeie), care desemneaz\u0103 o grup\u0103 mixt\u0103 de gender<\/em>, \u00een care genul \/ gender<\/em>-ul nu este cunoscut, respectiv nu este relevant. Vocile critice repro\u0219eaz\u0103 faptul c\u0103 dasc\u0103lul de gen feminin (d\u0103sc\u0103li\u021ba, profesoara<\/em>) nu este inclus(\u0103) \u00een acest tip de exprimare. \u00centrebarea este dac\u0103 un tratament de gen corespunz\u0103tor \u2013 uzul \u201egender<\/em>-con\u0219tient\u201c al limbii \u2013 se poate realiza prin mijloace ortografice, de exemplu prin inserarea a\u0219a-zis-ului I<\/em> intermediar \u00een formele de plural: LehrerInnen<\/em> (fem. pl.), o bar\u0103 oblic\u0103\/slash: Leser\/innen <\/em>(cititori), o form\u0103 cu asterisc: Lehrer*innen<\/em> sau prin gender-gap<\/em> (\u201epauz\u0103 de gen\u201d), ca \u00een ein_e Beamt_er-in<\/em> (m.\/f. sg.) ori prin \u00eenlocuirea unor no\u021biuni cu marc\u0103 de gen prin altele neutre din acest punct de vedere, cum ar fi die Arbeitnehmenden <\/em>\u00een locul \u201aformei clasice\u2018 Arbeitnehmer\/innen <\/em>(masc. sg.\/pl.; fem.pl.) sau printr-o construc\u021bie participial\u0103 precum die<\/em> Fahrzeugf\u00fchrenden<\/em> (conduc\u0103torul \/ conduc\u0103toarea auto).<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong> gendern\/gendering<\/em>, forme germane ale cuvintelor, critic\u0103 feminist\u0103 a limbii, egala \u00eendrept\u0103\u021bire \u00eentre b\u0103rbat \u0219i femeie, desfiin\u021barea masculinului generic, proceduri ortografice-diacritice pentru un tratament corespunz\u0103tor de gender<\/p>\n <\/p>\n Francisca SOLOMON <\/strong>(Ia\u0219i):<\/a><\/p>\n Conferin<\/strong>\u021ba de lingvistic\u0103 de la Cern\u0103u\u021bi din anul 1908 \u0219i ecoul acesteia \u00een pres\u0103<\/strong>.\u00a0Exemplul periodicului CzernowitzerTagblatt<\/em><\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat:<\/strong> Prima conferin\u021b\u0103 de lingvistic\u0103 de la Cern\u0103u\u021bi din anul 1908 reprezint\u0103 un eveniment central, determinant \u00een istoria limbii \u0219i culturii idi\u0219, fiind cunoscut\u0103 \u00een literatura de specialitate sub denumirea \u201edi konferents far deryidishershprakh\u201c. Conferin\u021ba a avut loc \u00eentre 30 august \u0219i 3 septembrie, reunind \u00een capitala Bucovinei reprezenta\u021bi marcan\u021bi ai mi\u0219c\u0103rii idi\u0219iste din \u00eentreaga lume, oferind un impuls important pentru dezvoltarea unei constela\u021bii culturale energice de expresie idi\u0219. Aceast\u0103 \u00eentreprindere a reflectat dezideratul unor intelectuali evrei de a eviden\u021bia importan\u021ba limbii \u0219i culturii idi\u0219 \u00een perpetuarea valorilor tradi\u021bionale evreie\u0219ti. De asemenea, \u00een acest cadru s-au intensificat dezbaterile legate de cultivarea limbii idi\u0219 prin intermediul unor ac\u021biuni bine chibzuite, viz\u00e2nd eliberarea idi\u0219ului de stigmatul jargonului.<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong> Conferin\u021ba de lingvistic\u0103 de la Cern\u0103u\u021bi, idi\u0219, Bucovina, pres\u0103, Czernowitzer Tablatt<\/em>, Bukowinaer Post<\/em>, Tshernovitser Bleter<\/em>.<\/p>\n <\/p>\n Adina-Lucia NISTOR <\/strong>(Ia\u0219i):<\/a><\/p>\n Lucian Blaga \u015fi Gimnaziul German din Sebe\u015f, Transilvania (1902-1906)<\/strong><\/a><\/p>\n \u00a0<\/strong>Rezumat<\/strong>: Lucrarea de fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 eviden\u0163ieze aspecte legate de parcurgerea cicului gimnazial de patru ani, \u00een limba german\u0103 la Sebe\u015f, ale poetului, scriitorului, dramaturgului \u015fi filozofului Lucian Blaga; mai exact aspecte referitoare la tradi\u0163ia urm\u0103rii \u015fcolilor germane \u00een familia lui Blaga, la primele sale zile de \u015fcoal\u0103, relat\u0103ri despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Roth \u015fi profesorul Hans Wolf, despre amplasarea cl\u0103dirii \u015fi atmosfera din \u015fcoal\u0103, despre contactul cu Limba \u015fi Cultura german\u0103 care ulterior i-au marcat personalitatea \u015fi opera.<\/p>\n La baza lucr\u0103rii se afl\u0103 scrierea autobiografic\u0103 Hronicul \u015fi c\u00e2ntecul v\u00e2rstelor<\/em>, ap\u0103rut\u0103 postum, la Editura Tineretului din Bucure\u015fti, in 1965.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: Lucian Blaga, Hronicul \u015fi c\u00e2ntecul v\u00e2rstelor<\/em>, perioada Gimnaziului German din Sebe\u015f (1902-1906), primele zile de \u015fcoal\u0103, profesorii \u015fi colegii, cl\u0103direa \u015fcolii, limba \u015fi cultura german\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Lingvistic\u0103 \u0219i didactic\u0103<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Sigrid HALDENWANG <\/strong>(Sibiu):<\/a><\/p>\n \u201eMoa\u0219a (Hebamme)<\/strong>\u201c<\/strong> \u0219i denumirile ei \u00een graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania<\/strong><\/a><\/p>\n <\/p>\n Abstract:<\/strong> Lucrarea se refer\u0103 la lexemul moa\u0219\u0103 (Hebamme) \u0219i denumirile acesteia \u00een graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania. Articolul scoate \u00een prim plan denumirile moa\u0219ei, care sunt deja atestate \u00een documentele transilv\u0103nene din\u00a0 prima jum\u0103tate a secolului al XVI-lea \u0219i a secolului al XVIII-lea. Lexemele atribuite diferitelor feluri de formare a cuvintelor formeaz\u0103 un\u00a0 remarcabil \u0219ir de sinonime \u0219i demonstreaz\u0103 \u00een acela\u0219i timp componen\u021ba lexicului graiurilor s\u0103se\u0219ti din Transilvania. \u00centerpretarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a lexemelor este \u00eenso\u021bit\u0103 de explica\u021bii etimologice \u0219i de comentarii cu privire la meseria moa\u0219ei. Denumirile provin din Dic\u021bionarul graiurilor s\u0103se\u0219ti din Transilvania<\/em>, din Dictionarul graiurilor s\u0103se\u0219ti din Transilvania de Nord<\/em> \u0219i din literatura dialectal\u0103 de specialitate<\/em>.<\/p>\n Cuvinte cheie:<\/strong> denumire, moa\u0219\u0103, graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania, componen\u021ba lexicului, feluri de formare a cuvintelor, \u0219ir de sinonime.<\/p>\n <\/p>\n Joanna SMEREKA <\/strong>(Polonia):<\/a><\/p>\n \u00centreb\u0103ri ontice \u0219i pragmatice privind tipologia de text medieval Testament<\/em>, din perspectiva lingvisticii de text<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat:<\/strong> Acest articol face referire la testamentele medievale scrise \u00een limba german\u0103 de cet\u0103\u021benii din Cracovia. Materialul lingvistic se bazeaz\u0103 pe texte testamentare ale unei minorit\u0103\u021bi germane din patriciatul Cracovia. Ele apar\u021bineau unor negustori \u0219i me\u0219teri care s-au mutat \u00een Cracovia sau au contribui la dezvoltarea ora\u0219ului. Acest tip de text, testamentul, a fost adesea marginalizat de lingvi\u0219ti. Cred c\u0103 trebuie s\u0103 ne punem \u00eentrebarea ce se poate citi printre r\u00e2nduri, ca s\u0103 putem analiza, din perspectiv\u0103 ontic\u0103 \u0219i pragmatic\u0103, acest gen de text relativ formalizat. Din analizele mele reiese c\u0103 textele testamentare con\u021bin forme de vorbire declarative (sau indirect declarative) \u0219i au un num\u0103r mare de elemente asertive \u0219i, uneori, directive. F\u0103r\u0103 ca for\u021ba juridic\u0103 a acestor acte s\u0103 fie decis\u0103 \u00een prealabil, am prezentat un catalog al clauzelor op\u021bionale repetitive din texte \u0219i am f\u0103cut referire la unele nara\u021biuni particulare despre articole individuale ale testamentelor. Aceste elemente nu se refer\u0103 doar la confiden\u021bialitatea autorilor (adic\u0103 conflicte sau sentimente), ci acoper\u0103 \u0219i unele atitudini sociale, educa\u021bionale \u0219i, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, religioase ale autorilor testamentelor. Astfel cel pu\u021bin testamentele extinse trebuie \u00een\u021belese \u0219i ca autocertificate.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>:\u00a0 testament, Cracovia, v\u00e2rst\u0103 medie, tip de text, text de istoria limbii, pragmatism<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Claudia SPIRIDON <\/strong>\u0218ERBU (Bra\u0219ov):<\/a><\/p>\n