<\/p>\n\n\n\n
Germanistische Beitr\u00e4ge 48 \/ 2022<\/strong><\/p>\n\n\n\n Markus FISCHER (Bucure\u015fti) <\/p>\n\n\n\n Grazziella Predoiu (Timi\u015foara) <\/p>\n\n\n\n Claudia SPIRIDON \u0218ERBU (Bra\u015fov) <\/p>\n\n\n\n Andreea Dumitru (Sibiu) <\/p>\n\n\n\n Roxana Nubert \/ Ana-Maria Dasc\u0103lu-Romi\u021ban (Timi\u015foara) <\/p>\n\n\n\n Sunhild Galter (Sibiu) <\/p>\n\n\n\n L\u0103cr\u0103mioara Popa (Sibiu) <\/p>\n\n\n\n Marius-Daniel STROIA (Sibiu) <\/p>\n\n\n\n Ioana Cr\u0103ciun-Fischer (Bucure\u015fti) <\/p>\n\n\n\n Ana Karlstedt (Bucuresti) <\/p>\n\n\n\n Teodora \u021augui-Caraba (Baia Mare) II. Lingvistic\u0103 \u015fi traductologie <\/strong><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Doris SAVA (Sibiu) <\/p>\n\n\n\n Sigrid HALDENWANG (Sibiu)<\/strong> <\/p>\n\n\n\n Ellen Tichy (Prishtina\/ Berlin)\/Blerta Ismajli (Prishtina) <\/p>\n\n\n\n Ioana Constantin (Sibiu) <\/p>\n\n\n\n Georg SCHUPPENER (\u00dast\u00ed nad Labem) <\/p>\n\n\n\n Adeline-Alexandra BERDIE (Sibiu) III. Recenzii<\/strong><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Maria Sass <\/strong>(Sibiu) Rezumat:<\/strong> Prezenta contribu\u0163ie ofer\u0103 o analiz\u0103 a volumului lui Dirk Oschmann, Freiheit und Fremdheit. Kafkas Roamna \/ Libertate \u015fi \u00eenstr\u0103inare. Romanele lui Franz Kafka. Ideea de baz\u0103 anun\u0163at\u0103 din titlu este urm\u0103rit\u0103 \u00een \u00eentregul volum. Analiza este realizat\u0103 pe cele trei romane ale lui Kafka \u015fi unele din cele mai bune povestiri (Die Verwandlung\/Metamorfoza, Bericht f\u00fcr eine Akademie \/ Raport pentru o academie, In der Strafkolonie\/ Colonia penitenciar\u0103). Textele selectate sunt povestiri de deplasare intern\u0103 sau extern\u0103 \u015fi descriu libertatea \u015fi \u00eenstr\u0103inarea, folosind \u00een principal deplasarea spa\u0163ial\u0103. Metoda folosit\u0103 este cea a analizei intrinseci de text, autorul interpreteaz\u0103 detaliat pasaje de text, sunt surprinse nuan\u0163e de sens \u015fi tr\u0103s\u0103turi lingvistice ale textelor kafkiene. Analiza se bazeaz\u0103 pe sintagme \u015fi afirma\u0163ii f\u0103cute de personaje care discut\u0103 pe aceste teme.<\/p>\n\n\n\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Germanistische Beitr\u00e4ge 48 \/ 2022 I. Literatur\u0103, Cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie Markus FISCHER (Bucure\u015fti)Fantezie: Dracula cu s\u00e2nge albastru \u2013 cod idilic. Al treilea roman al Danei Grigorcea, Cei care nu mor Rezumat: Toate cele trei romane ale Danei Grigorcea publicate p\u00e2n\u0103 \u00een present au o referire explicit\u0103 la Rom\u00e2nia. \u00cen timp ce primul ei roman … Continuarea Vol. 48, 2022<\/span>
I. Literatur\u0103, Cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie<\/strong><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Fantezie: Dracula cu s\u00e2nge albastru \u2013 cod idilic. Al treilea roman al Danei Grigorcea, Cei care nu mor<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Rezumat:<\/strong> Toate cele trei romane ale Danei Grigorcea publicate p\u00e2n\u0103 \u00een present au o referire explicit\u0103 la Rom\u00e2nia. \u00cen timp ce primul ei roman are locul de desf\u0103\u015furare a ac\u0163iunii \u00een Delta Dun\u0103rii, iar al doilea \u00een Bucure\u015fti, evenimentele din romanul publicat recent Cei care nu mor sunt situate \u00een micul ora\u015f turistic B. (Bu\u015fteni) de la poalele mun\u0163ilor Carpa\u0163i. Bazat pe Dracula lui Bram Stoker ca pretext literar, \u00een intriga romanului se \u00eempletesc elemente de istorie rom\u00e2neasc\u0103, prezentul rom\u00e2nesc \u015fi istoria familiei naratorului la persoana \u00eent\u00e2i.
Prezentul eseu se concentreaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe fanteziile fizice, erotice \u015fi de zbor ale naratorului la persoana \u00eent\u00e2i descrise \u00een roman. Revolta social \u015fi moral\u0103, care este exprimat\u0103 mai ales \u00een dorin\u0163a vampirilor de a fi tra\u015fi \u00een \u0163eap\u0103, se potole\u015fte \u00een cele din urm\u0103 \u00eentr-o auto-reflec\u0163ie idilic\u0103, necretic\u0103.
Cuvinte cheie:<\/strong> Dracula de Bram Stoker, Vlad \u0162epe\u015f, vampirism, erotism, istoria \u015fi prezentul Rom\u00e2niei.
<\/p>\n\n\n\n
Eseistica Hertei M\u00fcller<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Articolul urm\u0103re\u0219te cele dou\u0103 volume de eseuri Regele se \u00eenclin\u0103 \u0219i ucide (2003) \u0219i Mereu aceea\u0219i nea \u0219i mereu acela\u0219i neic\u0103 (2011), scrise de Herta M\u00fcller. Politica \u0219i estetica definesc scrisul laureatei premiului Nobel, cu eseurile acesteia ancorate \u00een istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. Ele sunt de natur\u0103 politic\u0103, ofer\u0103 o retrospectiv\u0103 asupra vie\u021bii autoarei \u00eentr-o Rom\u00e2nie dincolo de Cortina de Fier, aplec\u00e2ndu-se asupra trecutului dictatorial, asupra persecu\u021biilor Securit\u0103\u021bii. Eseurile aduc \u00een prim plan tr\u0103darea celor mai apropia\u021bi prieteni, dar con\u021bin \u0219i reflec\u021bii asupra rolului limbajului, a preferin\u021bei pentru imixtiunea elementelor lingvistice rom\u00e2ne\u0219ti pentru folosirea unor simboluri, precum cea a \u201eRegelui\u201d \u00een textele fictive, explic\u00e2nd acea \u201eprivire str\u0103in\u0103\u201d, atribuit\u0103 de critic\u0103 autoarei. Volumul Mereu aceea\u0219i nea \u0219i mereu acela\u0219i neic\u0103 se concentreaz\u0103, printer altele, pe deportarea etnicilor germani \u00een Ucraina, tematic\u0103 abordat\u0103 \u00een romanul Leag\u0103nul respira\u021biei. Volumul de eseuri trateaz\u0103 \u0219i tr\u0103darea celor mai apropia\u021bi prieteni, studiul propriului dosar de la CNAS, precum \u0219i trecutul lui Oskar Pastior\/Otto Stein.
Cuvinte cheie<\/strong>: engagiertes Schreiben, Politik, Diktatur, Deportation, Trauma.
<\/p>\n\n\n\n
Citirea spa\u021biului fic\u021bional al Herta M\u00fcller, cu h\u0103r\u021bi – un exemplu din practic\u0103<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Folosind exemplul romanelor Hertei M\u00fcller scrise dup\u0103 emigrarea acesteia \u00een Republica Federal\u0103 German\u0103, articolul arat\u0103 cum instrumentele digitale pot fi folosite pentru a clasifica spa\u021biul fragmentat care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een scrierile laureatului Premiului Nobel \u00eentr-o structur\u0103 clar\u0103. Combin\u00e2nd metode de cercetare cantitativ\u0103 cu un set de instrumente de analiz\u0103 GIS vor fi ilustrate ponderea loca\u021biilor fic\u021bionale, centrele lor de gravita\u021bie \u0219i polarit\u0103\u021bile acestora. Seria de h\u0103r\u021bi arat\u0103 at\u00e2t densitatea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea spa\u021biilor de ac\u021biune, c\u00e2t \u0219i semnifica\u021biile cu care este \u00eenc\u0103rcat spa\u021biul literar.
Cuvinte cheie:<\/strong> Herta M\u00fcller, cartografie literar\u0103, aplica\u021bii digitale \u00een \u0219tiin\u021be umaniste, geografia literaturii
<\/p>\n\n\n\n
Un destin \u00een devenire. Ora\u0219ul Cluj-Napoca ca punct de reper al existen\u021bei \u00een romanul Wasserzeichen de Eginald Schlattner<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Romanul Wasserzeichen apare \u00een anul 2018 la editura Pop din Ludwigsburg, Germania. Destinul personajului principal al operei amintite mai sus se leag\u0103 indubitabil de ora\u0219ul transilv\u0103nean Cluj-Napoca. Dup\u0103 terminarea liceului din Bra\u0219ov, t\u00e2n\u0103rul Eginald \u2013 a nu se confunda cu autorul romanului \u2013 ajunge la universitatea din Cluj-Napoca. Acolo \u00eencepe mai \u00eent\u00e2i facultatea de teologie protestant\u0103, de unde este relegat; \u00eencepe o alta facultate, dar \u00eenainte de \u00eencheierea studiilor este arestat de c\u0103tre Securitate.Povestea de via\u021b\u0103 a t\u00e2n\u0103rului sas se dove\u0219te a fi una zbuciumat\u0103 \u2013 plin\u0103 de experien\u021be definitorii pentru existen\u021ba lui. Rela\u021biile cu oamenii pe care \u00eei \u00eent\u00e2lne\u0219te, rela\u021biile de iubire \u0219i tr\u0103darea \u00eel maturizeaz\u0103 precoce. Naratorul autodiegetic devine un om \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului \u00een acest spa\u021biu predestinat.
Cuvinte cheie:<\/strong> Eginald Schlattner, Wasserzeichen, Cluj-Napoca, sa\u0219i transilv\u0103neni, literatur\u0103 german\u0103 din Rom\u00e2nia
<\/p>\n\n\n\n
Scriitorul Franz Xaver Kappus ca reprezentant al literaturii moderne din Banat<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Amprenta modernit\u0103\u021bii este mai pu\u021bin evident\u0103 \u00een literatura de expresie german\u0103 din Banat dec\u00e2t \u00een cea din Ardeal sau Bucovina. Franz Xaver Kappus (1883\u20131966) se num\u0103r\u0103 printre pu\u021binii autori care au marcat prin textele lor expresioniste literatura modern\u0103 din Banat.
Capodopera Die lebenden Vierzehn (Cei paisprezece supravie\u021buitori) (1918) este dominat\u0103 de o catastrof\u0103 colectiv\u0103 \u0219i red\u0103 un fel de utopie negativ\u0103 care preveste\u0219te sf\u00e2r\u0219itul lumii. O imagine \u00eenfrico\u0219\u0103toare a unei irealit\u0103\u021bi ie\u0219ite din comun \u00ee\u0219i pune amprenta asupra evenimentelor. Imagina\u021bia lui Kappus debord\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri oribile \u0219i macabre. La fel ca \u00een literatura expresionist\u0103, \u00een oribil are loc destr\u0103marea frumosului armonios. \u0218i elementele grote\u0219ti \u00eentregesc amprenta expresionist\u0103 a c\u0103r\u021bii. Interesant este faptul c\u0103 oribilul \u0219i macabrul \u00ee\u0219i dezv\u0103luie \u0219i laturile demonice, distrug\u00e2nd, astfel, realitatea apropiat\u0103. \u00cen felul acesta, Kappus se \u00eenscrie \u00een tradi\u021bia unor scriitori ca E. T. A. Hoffmann, Frank Wedekind, Franz Kafka sau Georg Heym.
Cuvinte cheie:<\/strong> Franz Xaver Kappus, literatura expresionist\u0103, naturalism, primitivitate, utopie, sf\u00e2r\u0219itul lumii, grotesc, groz\u0103vie.
<\/p>\n\n\n\n
Textele Mariei Haydl \u2013 un \u201clieu de m\u00e9moire\u201c a culturii saxone din Transilvania?<\/strong>
Rezumat:<\/strong> O parte a minorit\u0103\u021bii germane din Rom\u00e2nia, a\u0219a numi\u021bii sa\u0219i transilv\u0103neni, s-a redus substantial dup\u0103 evenimentele care au urmat celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i c\u0103derii comunismului \u00een decembrie 1989. Din aceast\u0103 cauz\u0103 textile literare create \u00eenainte de 1990 sunt de multe ori considerate ca fiind un \u201clieu de m\u00e9moire\u201d, un loc de amintire pentru cultura sa\u0219ilor. La baza acestui articol st\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 povestirile Mariei Haydl pot fi considerate ca atare sau putem recunoa\u0219te prea multe influen\u021be ale modului de scris impus politic pentru a mai fi autentice.
Cuvinte cheie: <\/strong>Sa\u0219i transilv\u0103neni, Maria Haydl, povestiri, lieu de m\u00e9moire, mod de scris impus politic
<\/p>\n\n\n\n
\u201dTratatul despre obiceiurile, ceremoniile \u0219i infamia turcilor\u201d al Anonimului din Sebe\u0219 \u2013 actualitatea unui \u201dbestseller\u201d uitat al Evului Mediu<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Studiul de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze, \u00een ce m\u0103sur\u0103 o oper\u0103 literar\u0103 a secolului al XV-lea precum tratatul autorului Georg de Hungaria cunoscut \u0219i ca Anonimul din Sebe\u0219, Studentul Romo\u0219an sau Captivus Septemcastrensis \u201dTratat despre obiceiurile, ceremoniile \u0219i infamia turcilor\u201d mai poate trezi interesul cititorilor din ziua de ast\u0103zi. Tratatul, considerat un bestseller \u00een epoc\u0103, surprinde, pe fondul unei polemici intense asupra superiorit\u0103\u021bii religiei islamice fa\u021b\u0103 de cea cre\u0219tin\u0103, aspecte diverse ale mentalit\u0103\u021bii, istoriei, culturii, dar \u0219i a rela\u021biilor sociale \u0219i militare ale Imperiului otoman. Concluzia la care se ajunge este, c\u0103 mixtura de elemente etnografice, istorice, de polemic\u0103 teologic\u0103 \u0219i biografie autentic\u0103,calitatea stilului, precum \u0219i gradul de identificare a cititorului cu experien\u021bele de via\u021b\u0103 ale eroului confer\u0103 acestui tratat un caracter de modernitate \u0219i actualitate, demn de lectura unui cititor al secolului al XXI-lea.
Cuvinte cheie:<\/strong> bestseller, Georgius de Hungaria
<\/p>\n\n\n\n
Vinov\u0103\u0163ie \u015fi R\u0103scump\u0103rare \u00een povestirea lui Traugott Teutsch \u201eDer Wortmann\u201c<\/strong>
Rezumat:<\/strong> \u00cen povestirea sa \u201eDer Wortmann\u201d, autorul sas transilv\u0103nean istorise\u015fte povestea lui Peter Emerich, un om influent \u00een comunitatea sa, care este pornit s\u0103 acumuleze bog\u0103\u0163ie \u015fi s\u0103 urce pe scara social\u0103, \u00een timp ce dore\u015fte s\u0103-\u015fi p\u0103streze imaginea de om cinstit. Articolul urm\u0103re\u015fte diferitele etape ale evolu\u0163iei sale, p\u00e2n\u0103 la punctul c\u00e2nd acesta ajunge s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 gre\u015felile \u015fi se decide ca, f\u0103r\u0103 a mai \u0163ine seam\u0103 de interesele sale personale, s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 dedicat\u0103 binelui comunit\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Vinov\u0103\u0163ie, c\u0103in\u0163\u0103 \u015fi r\u0103scump\u0103rare sunt c\u00e2teva dintre temele principale, care sunt urm\u0103rite \u00een acest articol \u015fi care constituie \u015fi pietre fundamentale ale mentalit\u0103\u0163ii s\u0103se\u015fti transilvane \u00een evolu\u0163ia sa istoric\u0103.
Cuvinte cheie:<\/strong> Traugott Teutsch, vinov\u0103\u0163ie, c\u0103in\u0163\u0103, r\u0103scump\u0103rare, via\u0163a sa\u015filor din Transilvania
<\/p>\n\n\n\n
\u201cDin orice sl\u01cebiciune f\u01ceuresc o sabie.\u201d Identitate evreiasc\u01ce \u015fi con\u015ftiin\u0163\u01ce de sine feminin\u01ce \u00een poezia Klarei Blum<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Lucrarea de fa\u0163\u01ce reprezint\u01ce o \u00eencercare de a decela s\u00e2mburele de realitate istoric\u01ce \u015fi autobiografic\u01ce din poemele Klarei Blum, de a ar\u01ceta caracterul militant \u015fi limitele ideologice ale acestora \u015fi de a le analiza drept documente contemporane ale c\u01ceror relevan\u0163\u01ce const\u01ce nu at\u00e2t \u00een originalitatea limbajului lor poetic, c\u00e2t mai cu seam\u01ce \u00een consisten\u0163a substan\u0163ei lor istorice \u015fi intelectuale.
Cuvinte-cheie: Klara Blum, Bucovina, identitate evreiasc\u01ce, ghetto, identitate feminin\u01ce, realism, estetic\u01ce marxist\u01ce, comunism, feminism, emancipare, China. El\u1e91bieta NOWIKIEWICZ (Polen): Imaginile Americii realizate de reporterul \u015fi scriitorului A.E. Johann Rezumat: \u00cen scrierile lui A.E. Johann (1901-1996) exist\u0103 numeroase afirma\u0163ii despre SUA \u015fi americani care permit reflec\u0163ii asupra tiparelor sale de percep\u0163ie a Statelor Unite ale Americii, bazate pe munca sa cuprinz\u0103toare care se \u00eentinde pe o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. Scriitorul \u015fi jurnalistul ar putea privi \u00eenapoi la \u015faizeci de ani de c\u0103l\u0103torii prin lume. Relatarea sa de c\u0103l\u0103torie Amerika. Untergang am \u00dcberflu\u00df, 1932 \/ America. Dec\u0103dere datorit\u0103 abunden\u0163ei \u015fi activitatea jurnalistic\u0103 din perioada Republicii de la Weimar ilustreaz\u0103 concep\u0163ia autobiografic\u0103 din opera sa t\u00e2rzie (1989-1992). \u00cen prezentul eseu sunt comparate scrierile autobiografice din 1989-92 (Dies wilde Jahrhundert, 1989; Sch\u00f6n war die Welt. Erinnerungen an die gro\u00dfen Reisen, 1992) cu cele timpurii, cu scopul analiz\u0103rii continuit\u0103\u0163ii sau a schimb\u0103rilor \u00een cadrul imaginii sale despre America \u015fi a problematiza eventualele varia\u0163ii, datorit\u0103 schimb\u0103rilor spiritului timpului.
<\/p>\n\n\n\n
Construc\u021bii ale alterit\u0103\u021bii \u00een romanul lui Karin G\u00fcndisch
Povestea lui COSMIN, care a plecat de acas\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 via\u021ba<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Cosmin, un b\u0103iat rrom de doisprezece ani din Transilvania, nu merge la \u0219coal\u0103 mult\u0103 vreme. Pentru mama lui, este mai important ca el, singurul \u201eb\u0103rbat\u201d din familia numeroas\u0103, s\u0103 o ajute la treab\u0103. \u00cens\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea lui Cosmin nu se d\u0103 b\u0103tut\u0103 \u0219i le propune un t\u00e2rg: Dac\u0103 mama lui Cosmin \u00ee\u0219i las\u0103 copiii la \u0219coal\u0103, vor primi, pentru televizor, curent electric de la directoare. Ca urmare a acestui troc, Cosmin revine la \u0219coal\u0103 c\u00e2teva zile, devine un mic ho\u021b \u0219i o sup\u0103r\u0103 pe doamna \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare. \u00cen cele din urm\u0103, fuge de acas\u0103 \u0219i porne\u0219te \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie care pare s\u0103 fie o \u0219ans\u0103 pentru el. Un soi de bildungsroman despre sui\u0219urile \u0219i cobor\u00e2\u0219urile dintre dou\u0103 lumi de pe teritoriul Rom\u00e2niei, care nu pot fi mai diferite una de cealalt\u0103: Este vorba de majoritatea rom\u00e2n\u0103 \u0219i minoritatea rrom\u0103. Acest articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 arate via\u021ba la marginea societ\u0103\u021bii, cu toate fa\u021betele ei.
Cuvinte-cheie:<\/strong> imaginea asupra sinelui (identitate), imaginea asupra celuilalt (alteritate), \u00een\u021belegerea fenomenului str\u0103in, hermeneutic\u0103 intercultural\u0103, comunicare intercultural\u0103, educa\u021bie intercultural\u0103
<\/p>\n\n\n\n
Lumea narativ\u0103 mitic\u0103 a V\u0103ii Vaserului dup\u0103 Anton Joseph-Ilk: personaje fantastice \u0219i simbolistica lor
<\/strong>
Abstract: Pove\u0219tile despre Valea Vaserului, din Carpa\u021bilor P\u0103duro\u0219i \u00een nordul Rom\u00e2niei, au fascinat nu doar locuitorii regiunii, ci \u0219i scriitori celebri care au \u00eencercat mereu s\u0103 culeag\u0103 pove\u0219tile din regiunea istoric\u0103 a V\u0103ii Vaserului. Cel mai cunoscut autor al acestei regiuni, care \u0219i-a transformat munca de o via\u021b\u0103 \u00een aceast\u0103 oper\u0103 spectaculoas\u0103, este etnologul \u0219i scriitorul german, de origine rom\u00e2n\u0103, Anton-Joseph Ilk. Cartea sa Die mythische Welt des Wassertales include o colec\u021bie remarcabil\u0103 de legende \u0219i povestiri din aceast\u0103 regiune. Principalele teme ale acestor povestiri includ \u00een mod firesc obiceiuri \u0219i tradi\u021bii, dar \u0219i anumite valori \u0219i principii, care au fost transmise nu numai copiilor \u0219i nepo\u021bilor, ci \u0219i tuturor genera\u021biilor care au urmat.
Cuvinte cheie:<\/strong> Valea Vaserului, Maramure\u0219, cultur\u0103 narativ\u0103, personaje mitice, povestiri
<\/p>\n\n\n\n
Nu-i de lep\u0103dat: lexicografia de amatory<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Apari\u021bia cresc\u00e2nd\u0103 a diverselor dic\u021bionare online \u0219i platforme dedicate (\u0219i) inventarului frazeologic, utilitatea acestora este pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 \u0219i se examineaz\u0103 poten\u021bialul lor pentru a ar\u0103ta direc\u021bii de dezvoltare \u00een frazeografia digital\u0103. Articolul prezint\u0103 caracteristici ale expunerii con\u021binutului lexicografic \u00een dou\u0103 dic\u021bionare online, folosind ca exemplu lema \u201episica\u201d.
Cuvinte cheie:<\/strong> frazeologie, frazeografie, dic\u021bionare online, german\u0103
<\/p>\n\n\n\n
Substantivul Pom\u0101n\u01dd, construc\u021bii lexicale formate cu acest substantiv \u0219i verbul pomenin \u00een graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania<\/strong>
Rezumat: <\/strong>Lucrarea de fa\u021b\u0103 se concentraz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd asupra sensurilor ale cuv\u00e2ntului Poman\u01dd, un substantiv transferat \u00een expresii idiomatice \u0219i \u00een sintagme din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania. Urmeaz\u0103 prezentarea ale unor construc\u021bii lexicale care sunt mai de seam\u0103 forma\u021biuni hibride, construite cu substantivul Pom\u0101n\u01dd \u0219i provenite din lexicul me\u0219te\u0219ugarilor din Transilvania de Nord. Ele sunt explicate \u0219i analizate din punct de vedere al tipului de formare a cuvintelor. Atest\u0103ri dialectale cu mare putere de expresie, \u00een care verbul pomenin, provenit din limba rom\u00e2n\u0103, este folosit tranzitiv, intranzitiv \u0219i reflexiv, elucidaz\u0103 sensurile ale acestuia. Integrarea morfologic\u0103 a verbului \u00een graiuirle s\u0103se\u0219ti din Transilvania este deasemenea ilustrat\u0103. Ambele \u00eemprumuturi sunt \u00eenso\u021bite de explica\u021bii etimologice. Atest\u0103rile dialectale sud- \u0219i nordtransilvane provin din literatura dialectal\u0103 de specialitate, din literatura scris\u0103 \u00een dialect \u0219i din Dic\u021bionarul graiurilor s\u0103se\u0219ti din Transilvania.
Cuvinte cheie: <\/strong>\u00eemprumut, rom\u00e2n, graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania; expresie idiomatic\u0103, sintagm\u0103; forma\u021biune hibrid\u0103, tipul de formare a cuvintelor, construc\u021bie lexical\u0103; integrarea morfologic\u0103.
<\/p>\n\n\n\n
Promovarea limbii germane prin politica extern\u0103 educa\u0163ional\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Germaniei: un model triplu c\u00e2\u015ftig\u0103tor?<\/strong>
Articolul trateaz\u0103 promovarea limbii germane \u00een str\u0103in\u0103tate prin politica extern\u0103 cultural\u0103 \u015fi educa\u0163ional\u0103 a Germaniei. O preocupare important\u0103 a organiza\u0163iilor intermediare germane din str\u0103in\u0103tate este accesul la cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie, dincolo de grani\u0163ele geografice, politice \u015fi sociale, dar interesele de politic\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi economic\u0103, care beneficiaz\u0103 de nevoile pie\u0163ei germane, joac\u0103, de asemenea, un rol major. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u0163i muncitori califica\u0163i care, \u00een cele din urm\u0103, lipsesc \u00een \u0163\u0103rile de origine c\u0103ci migreaz\u0103 spre Germania, articolul se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 este \u00eenztotdeauna un model triple-win.
Politica extern\u0103 cultural\u0103 \u015fi educa\u0163ional\u0103, promovarea limbii germane ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, promovarea oportunit\u0103\u0163ilor educa\u0163ionale, loca\u0163ie de afaceri \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 Germania, exodul creierelor, situa\u0163ie triplu-c\u00e2\u015ftig.
<\/p>\n\n\n\n
Traducerea \u00eentre competen\u0163\u0103 \u015fi identitate<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Momentul \u00eenvestirii \u00een func\u021bie a pre\u0219edintelui american Joe Biden \u00een ianuaruie 2021 a fost marcat, \u00eentre altele, de poezia The Hill we Climb recitat\u0103 de poeta de culoare Amanda Gorman. Traducerea textului a provocat o controvers\u0103 \u00een media, ridic\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp o serie de \u00eentreb\u0103ri de natur\u0103 teoretic\u0103 \u00een domeniul translatologiei. Pornind de la discu\u021biile st\u00e2rnite \u00een jurul traducerii poeziei, lucrarea de fa\u021b\u0103 \u0219i-a propus s\u0103 discute probleme precum vizibilitatea traduc\u0103torului \u0219i traducerea literar\u0103 ca mijloc de influen\u021bare a rela\u021biilor de putere \u00een plan cultural, plas\u00e2ndu-le \u00een contextul modific\u0103rii paradigmei teoretice \u00een studiile translatologice din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.
Cuvinte cheie:<\/strong> traducere literar\u0103, traduc\u0103tor, identitate, cultural turn, vizibilitate
<\/p>\n\n\n\n
Limba \u0219i cultura t\u0103ietorilor de lemne germani din Carpa\u021bii Mici<\/strong>
Rezumat: <\/strong>Articolul este dedicat unei a\u0219ez\u0103ri istorice din Slovacia de ast\u0103zi, unde tr\u0103ie\u0219te mica minoritate german\u0103 a t\u0103ietorilor de lemne (slov. huncok\u00e1ri) mai deloc cercetat\u0103. Articolul eviden\u021biaz\u0103 necesitatea unor cercet\u0103ri mai am\u0103nun\u021bite, deoarece mai exist\u0103 un num\u0103r foarte restr\u00e2ns de vorbitori ai acestui dialect. Prin urmare, articolul expune contextul istoric, starea actual\u0103 \u0219i abord\u0103ri pentru cercetarea etnologic\u0103 de teren.
Keywords:<\/strong> a\u0219ez\u0103ri istorice, germani \u00een Slovacia, minoritatea german\u0103, Carpa\u021bii Mici, cercetare de teren
<\/p>\n\n\n\n
Multilingvism \u00een Media\u0219. Contribu\u021bii la Linguistic Landscape<\/strong>
Rezumat:<\/strong> Articolul vizeaz\u0103 peisajul lingvistic al unui ora\u0219 transilv\u0103nean, Media\u0219, investig\u00e2ndu-se domeniile spa\u021biului public \u00een care sunt prezente limbile minorit\u0103\u021bilor istorice na\u021bionale. Corpusul include inscrip\u021bii din spa\u021biul public ce au fost analizate \u0219i clasificate dup\u0103 anumite criterii.
Cuvinte cheie:<\/strong> multilingvism, limb\u0103 oficial\u0103, limbile minorit\u0103\u021bilor, Linguistic Landscape, Media\u0219
<\/p>\n\n\n\n
Maria SASS<\/strong> (Sibiu)
Poetul \u015fi filozoful medieval Dante Alighieri (1265\u20131321).<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Rezumat:<\/strong> Cartea Dante und das Ged\u00e4chtnis\/ Dante \u015fi memoria, publicat\u0103 \u00een 2021 la Editura Schwabe din Basel, reprezint\u0103 un studiu complex care abordeaz\u0103 problematica memoriei \u00een operele scriitorului \u015fi filozofului medieval Dante Aligheri. Studiul se concentreaz\u0103 pe o \u201cabordare istoric\u0103\u201d, dar studiaz\u0103 \u00een Divina Comedie \u015fi Vita Nova \u015fi conceptele naratologice folosite. Monaco \u00ee\u015fi propune identificarea \u015fi interpretarea reflec\u0163iilor asupra memoriei prezente \u00een opera lui Dante. Studiul bine documentat \u015fi sistematizat cuprinde o mul\u0163ime de informa\u0163ii inedite despre poet, politician \u015fi exilul lui Dante Aligheri.
<\/p>\n\n\n\n
Recenzie <\/p>\n\n\n\n