<\/p>\n
Cuprins<\/strong><\/p>\n Doris SAVA<\/strong> (Sibiu):<\/a><\/p>\n In memoriam: prof. univ. dr. Horst Schuller<\/a><\/strong><\/p>\n I. Literatur\u0103 \u015fi studii culturale<\/strong><\/p>\n Joachim WITTSTOCK<\/strong> (Sibiu): <\/a><\/p>\n Existen\u0163a mitic\u0103 \u015fi realitatea unui roman. Un manuscris al scriitoarei transilv\u0103nene Gerda Mie\u00df<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Gerda Mie\u00df (n\u0103scut\u0103 \u00een Bistri\u021ba \u00een 1986, decedat\u0103 \u00een Cisn\u0103die \u00een 1954) este cunoscut\u0103 pentru versurile sale publicate \u00een periodice \u0219i antologii, precum \u0219i pentru singura colec\u021bie de poezii (publicat\u0103 de dr. Stefan Sienerth \u00een 1987 la editura Kriterion din Bucure\u0219ti). Oamenii interesa\u021bi de istoria literaturii \u0219tiau c\u0103 ea a scris \u0219i un roman \u00een tinere\u021be, care, totu\u0219i, nu a ajuns niciodat\u0103 la public \u00een timpul vie\u021bii sale sau dup\u0103 aceea. Descenden\u021bilor s\u0103i (familia Herbert-L\u00e1szl\u00f3) li s-a transcris lucrarea \u00een proz\u0103 manuscris\u0103, ca script de calculator, \u0219i au luat m\u0103suri pentru publicarea romanului. Acesta ofer\u0103 o perspectiv\u0103 asupra mentalit\u0103\u021bii \u0219i comportamentului uman \u00een jurul anului 1910, dar \u0219i asupra sistemului \u0219colar din acea vreme \u0219i asupra problemelor femeilor (educa\u021bia \u0219i angajarea acestora).<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: literatura german\u0103 transilv\u0103nean\u0103, scriitoarea Gerda Mie\u00df, sistemul \u0219colar \u0219i studiile \u00een jurul anului 1910, problematica femeilor<\/p>\n Eszter PROPSZT<\/strong> (Szeged): <\/a><\/p>\n Literatura de expresie german\u0103 din Ungaria o oportunitate a form\u0103rii identit\u0103\u021bii germane \u00een Ungaria<\/strong> <\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: \u00cen prezentul articol sunt examinate procesele de construc\u021bie a sensului \u00een literatura german\u0103 maghiar\u0103 contemporan\u0103 ca procese de construc\u021bie a identit\u0103\u021bii. Sunt descrise modele de identitate exemplare pe care le ofer\u0103 aceast\u0103 literatur\u0103 \u015fi este eviden\u0163iat modul \u00een care modelele s-au stabilit \u0219i ce a condus la modificarea, incertitudinea sau \u00eenlocuirea lor. Metoda cercet\u0103rii aplicate ofer\u0103 o perspectiv\u0103 sistematic\u0103 asupra legilor sociologice de producere a tiparelor \u0219i, de asemenea, asupra condi\u021bionalit\u0103\u021bii ideologice a acestora, permite s\u0103 se pun\u0103 \u00eentrebarea \u00een ce m\u0103sur\u0103 tiparele pot contribui la orientarea \u00een contextul lor social \u0219i istoric.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: construc\u021bia sensului, construc\u021bia identit\u0103\u021bii, aplicarea modelelor identitare, analiza discursului, reflec\u021bie<\/p>\n Grazziella PREDOIU<\/strong> (Timi\u015foara): <\/a><\/p>\n Scrisul cu foarfeca. Volumul de colaje al Hertei M\u00fcller. Tata vorbe\u015fte la telefon cu mu\u015ftele.<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat:<\/strong> Herta M\u00fcller a conceput mai multe volume de c\u0103r\u021bi po\u0219tale, descriind munca la aceste colaje ca pe un \u201eexerci\u021biu de relaxare\u201d de la laborioasa scriere epic\u0103. Opera ei de colaje, care \u00eensumeaz\u0103 patru volume, este eterogen\u0103, lucreaz\u0103 cu principiul hazardului, autoare ocup\u00e2ndu-se de decupaje. Prozatoarea \u00eencearc\u0103 \u00eencearc\u0103 o a\u0219a-zis\u0103 scriere cu foarfeca care pot fi pozi\u021bionat\u0103 \u00eentre literatur\u0103 \u0219i arte plastice. Volumul Tat\u0103l telefoneaz\u0103 cu mu\u0219tele permite o lectur\u0103 politic\u0103 \u00een care un eu liric vorbe\u0219te despre traumele sale din timpul dictaturii, despre interoga\u021bii, urm\u0103ri, incluz\u00e2nd \u0219i sfera familiar\u0103. Imaginea vizual\u0103 \u0219i textul scris se completeaz\u0103 reciproc, putem vorbi chiar de o punere in scen\u0103 a scrisului.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: Colaje, hazard, lectur\u0103 politic\u0103, dictatur\u0103, interogatoriu, asociere imagine \u0219i scris.<\/p>\n Claudia SPIRIDON-\u0218ERBU <\/strong>(Bra\u015fov):<\/strong> <\/a><\/p>\n Forme estetice de reprezentare a trecutului comunist \u00een romanul lui Carmen Francesca Banciu Lebt Wohl, Ihr Genossen und Geliebten! (2018)<\/strong> <\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Trilogia lui Carmen Francesca Bancius, care include romanele Vaterflucht (1998), Das Lied der traurigen Mutter (2007) und Lebt Wohl, Ihr Genossen und Geliebten! (2018) face ca, dintr-o perspectiv\u0103 istoric\u0103 \u0219i cultural-istoric\u0103, procesele de memorie individual\u0103 \u0219i colectiv\u0103 din Rom\u00e2nia post-comunist\u0103 s\u0103 fie u\u0219or de \u00een\u021beles Ultimul ei roman arat\u0103 ce modific\u0103ri a suferit cultura rememor\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia postcomunist\u0103 \u0219i cum s-a schimbat tonul memoriei de la o critic\u0103 radical\u0103 a sistemului \u00een anii 1990 la o nara\u021biune conciliant\u0103 \u00een anii 2000. Consider\u00e2nd discursurile de memorie dominante \u00een spa\u021biile non-literare, contribu\u021bia de fa\u021b\u0103 examineaz\u0103 posibilit\u0103\u021bile estetice pe care Banciu le exploreaz\u0103 pentru a umaniza imaginea oficialului comunist f\u0103r\u0103 scrupule care a dominat \u00een primele romane ale trilogiei.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: Carmen Francesca Banciu, memorie, Rom\u00e2nia postcomunist\u0103<\/p>\n R\u00e9ka JAKABH\u00c1ZI (Cluj-Napoca): <\/strong><\/a><\/p>\n Arhetipuri \u0219i subcon\u0219tientul colectiv \u00een romanul Demian (1919) de Hermann Hesse \u0219i Urtrost (1924) de \u00c1ron Tam\u00e1si. O abordare contrastive<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Scopul acestui articol este de a oferi o analiz\u0103 comparativ\u0103 \u00eentre dou\u0103 opere importante ale literaturii germane \u0219i maghiare pe fondul teoriei arhetipurilor lui Carl Gustav Jung. Ambele texte (romanul Demian de Hermann Hesse \u0219i drama Consolare str\u0103mo\u015feasc\u0103 [\u0150svigasztal\u00e1s] de \u00c1ron Tam\u00e1si) abordeaz\u0103 tema c\u0103ut\u0103rii de identitate precum a absolutului si a divinit\u0103\u021bii, accentul fiind pe arhetipurile incon\u015ftientului colectiv. Motive precum androginia, umbra sau visul, problema polarit\u0103\u021bii \u0219i a unit\u0103\u021bii formeaz\u0103 puncte comune de contact \u00eentre operele interpretate.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: incon\u015ftient colectiv, arhetipuri, mit, analiz\u0103 comparat\u0103, Hermann Hesse, \u00c1ron Tam\u00e1si<\/p>\n Sunhild GALTER<\/strong> (Sibiu): <\/a><\/p>\n \u00centre fic\u021biune \u0219i realitate istoric\u0103. Romanul Guzel Jahinei \u201eCopiii de pe Volga\u201d<\/strong> <\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Gusel Jachina este o scriitoare din Rusia, a c\u0103rei bunic, un fost professor de limb\u0103 germane \u00eentrun sat de pe Volga, \u00eentemeiat c\u00e2ndva de coloni\u0219ti germani, a inspirit-o s\u0103 scrie romanul \u201cCopiii de pe Volga\u201d. Prezint\u0103 peste 20 de ani de istorie \u00eenc\u0103rcat\u0103 de evenimente a\u0219a cum o percepe Jakob Bach, un professor de limb\u0103 germane din satul de pe Volga Gnadental. Este un roman opulent, care cuprinde 600 de pagini, redactat \u00eentr-un stil baroc, care nu dore\u0219te numai s\u0103 prezinte evenimentele istorice de la \u00eenceputul erei sovietive dar \u0219i s\u0103 recreeze atmosfera acelor ani plini de urcu\u0219uri \u0219i sui\u0219uri, nu numai pentru popula\u021bia germane<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: Guzel Jahina, \u201cCopiii de pe Volga\u201d, satul de pe Volga Gnadental, evenimente din perioada de \u00eenceput a erei sovietice.<\/p>\n El\u1e91bieta NOWIKIEWICZ<\/strong> (Polonia): <\/a><\/p>\n Spa\u0163iu. Loc. Topografii ale literaturii patriei din Posen<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: \u201cLiteratura Ostmark\u201d, situat\u0103 la nivel local, este o colec\u0163ie de romane \u015fi povestiri \u00een limba german\u0103 care trimit cititorul la aceast\u0103 zon\u0103 geografic\u0103 specific\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 pe care nu a cunoscut-o p\u00e2n\u0103 acum. Arat\u0103 c\u00e2t de important\u0103 a devenit provincia Poznan \u00een jurul anului 1900. Informa\u021biile geografice \u0219i topografice pe care scriitorii le transmit prin textele literare reprezint\u0103 un fel de \u201ehart\u0103 verbal\u0103\u201d a provinciei. Influen\u021bat de abord\u0103rile interpretative ale lui Barbara Piatti, \u00eencerc \u00een eseu s\u0103 problematizez \u00eemprejur\u0103rile \u0219i condi\u021biile prin care se promoveaz\u0103 a\u0219ezarea ac\u021biunii \u00een spa\u0163ii \u015fi locuri concrete \u0219i investighez experien\u021ba spa\u021bial\u0103 \u00een literatura local\u0103 din Poznan.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: geografie literar\u0103, spa\u0163iu fictional, colonizare, \u201cLiteratura Ostmark\u201d<\/p>\n Carmen Elisabeth PUCHIANU\/Delia COT\u00c2RLEA<\/strong> (Bra\u015fov): <\/a><\/p>\n Literatura german\u0103 din Rom\u00e2nia \u00een oglinda Contribu\u0163iilor Bra\u015fovene la cercetarea germanistic\u0103. Privire retrospectiv\u0103 \u015fi perspective<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Pandemia de Corona a adus noi provoc\u0103ri pentru schimburile \u015ftiin\u0163ifice, iar germanistica din Rom\u00e2nia este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 e \u00eenfrunte. \u00cen contextual contemporan al continui\u0103\u0163ii \u015fi transform\u0103rii va fi evaluate \u00een cele ce urmeaz\u0103 publica\u0163ia Kronst\u00e4dter Beitr\u00e4ge zur germanistischen Forschung, \u00een ceea ce a reprezentat prezen\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103 a literaturii de exprfesie germane din Rom\u00e2nia \u00een ac east\u0103 publica\u0163ie. Autoarele articolele eviden\u0163iaz\u0103 evolu\u0163ia \u015fi problematica revistei, \u00eenregistrat\u0103 \u00een present \u00een mai multe baze de date.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: Kronst\u00e4dter Beitr\u00e4ge zur germanistischen Forschung, literaturii de expresie german\u0103 din Rom\u00e2nia, Continuitate, transformare, Work-in-Progress<\/p>\n Roxana NUBERT\/ Ana-Maria DASC\u0102LU-ROMI\u021aAN<\/strong> (Timi\u015foara): <\/a><\/p>\n Dialog intercultural \u0219i cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie german\u0103 la Timi\u0219oara<\/strong> <\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Limba german\u0103 preia \u00een \u021bara noastr\u0103 func\u021bia important\u0103 de punte \u00eentre Estul \u0219i Vestul Europei. Prin tradi\u021bia sa multicultural\u0103, Banatul ocup\u0103 \u00een acest context un loc \u00eensemnat. Introducerea Culturii \u0219i civiliza\u021biei germane din Banat \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii Politehnica din Timi\u0219oara este un semnal care marcheaz\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 institu\u021bie este con\u0219tient\u0103 de rolul care \u00eei revine \u00een planul r\u0103sp\u00e2ndirii limbii \u0219i culturii germane. Lucrarea traseaz\u0103 punctele de pornire ale unei culturi \u0219i civiliza\u021bii germane din Banat.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: Cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie german\u0103, germanii din Banat, predarea limbii germane ca limb\u0103 modern\u0103, cli\u0219eu, cultur\u0103, bilingvism, multiculturalitate, identitate.<\/p>\n II. Lingvistic\u0103 \u015fi didactic\u0103<\/strong><\/p>\n Sigrid HALDENWANG<\/strong> (Sibiu): <\/a><\/p>\n Cu privire la numele sfin\u021bilor \u201eBartholom\u00e4us\u201c \u0219i \u201eJohannes\u201c \u00een graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania care provin de la sfin\u021bi biblici \u0219i zilele lor de na\u0219tere<\/strong> <\/a><\/p>\n Abstract<\/strong>: Lucrarea prezint\u0103 \u00een primul r\u00e2nd informa\u021bii cu privire la provenien\u021ba istoric\u0103 a celor doi sfin\u021bi biblici \u201eSf\u00e2ntul Bartolomeu\u201c \u0219i \u201eIoan Botez\u0103torul\u201c \u0219i zilele lor de na\u0219tere. Asociat cu Sf\u00e2ntul biblic respectiv, urmeaz\u0103 prezentarea numelor de sfin\u021bi \u201eBartholom\u00e4us\u201c \u0219i \u201eJohannes\u201c \u00een graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania. Atest\u0103rile dialectale care cuprind perioada anilor 1900 p\u00e2n\u0103 1980 inclusiv, scot \u00een eviden\u021b\u0103, c\u0103 numele \u0219i ziua de na\u0219tere a acestor sfin\u021bi au un rol important la stabilirea termenilor pentru activit\u0103\u021bi agricole \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, ceea ce reiese din previziuni meteorologice populare, din expresii idiomatice c\u00e2t \u0219i din obiceiuri populare. Exemplele dialectale provin din Dic\u021bionarul graiurilor s\u0103se\u0219ti din Transilvania, din Dic\u021bionarul graiurilor s\u0103se\u0219ti din Transilvania de Nord c\u00e2t \u0219i din literatura de specialitate \u0219i din literatura dialectal\u0103 respectiv\u0103.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: sf\u00e2nt biblic, numele de sfin\u021bi s\u0103se\u0219ti, zilele de na\u0219tere, graiurile s\u0103se\u0219ti din Transilvania; termeni pentru activit\u0103\u021bi agricole \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti; previziuni meteorologice populare, expresii idiomatice, obiceiuri populare.<\/p>\n Doris SAVA<\/strong> (Sibiu): <\/a><\/p>\n Pe timp de pandemie. Limbajul \u00een vremuri de criz\u0103<\/a><\/strong><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Articolul este dedicat limbajului \u00een spa\u021biul public. Pandemia COVID-19 nu domin\u0103 doar mediile de informare, ci constituie subiectul a numeroase comentarii lingvistice \u0219i articole \u0219tiin\u021bifice ce discut\u0103 consecin\u021bele lingvistice ale crizei sanitare (apari\u021bia sensurilor \u0219i a cuvintelor noi ori p\u0103trunderea termenilor de specialitate \u00een limbajul cotidian).<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: coronavirus, pandemie, consecin\u021be lingvistice<\/p>\n Sebastian MA\u015aLANKA<\/strong> (Opole): <\/a><\/p>\n C\u00e2teva observa\u0163ii cu privire la cele mai productive strategii de formare a cuvintelor din terminologia tehnic\u0103 germane a sistemului feroviar, cu atragere \u00een analiz\u0103 a limbii poloneze<\/strong><\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Prezentul articol este dedicat prezent\u0103rii celor mai frecvente strategii de formare a cuvintelor din terminologia tehnic\u0103 german\u0103 a industriei feroviare. Prezentarea celor mai productive strategii de nominalizare morfologic\u0103 din zona examinat\u0103 este precedat\u0103 de o scurt\u0103 schi\u021b\u0103 istoric\u0103 a industriei feroviare din Germania. Schi\u021ba istoricului \u0219i referin\u021bele suplimentare la cele mai recente planuri ecologice ale UE, cu privire la c\u0103ile ferate sunt menite s\u0103 ilustreze relevan\u021ba analizei \u00eentreprinse mai jos \u0219i relevan\u021ba sa continu\u0103. Documentele prezentate, care au fost extrase din cea mai extins\u0103 baz\u0103 de date terminologic\u0103 intern\u0103, RailLexic, au fost comparate cu echivalentele lor poloneze. Aceast\u0103 abordare contrastiv\u0103 permite, de asemenea, s\u0103 se trag\u0103 concluzii despre cele dou\u0103 sisteme lingvistice \u00een care se constituie terminologia de specialitate examinat\u0103.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: limbaje tehnice, c\u0103i ferate, cercetare \u00een limbaj tehnic, terminologie<\/p>\n Alexandra NICOLAESCU<\/strong> (Bucure\u015fti): <\/a><\/p>\n Cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie \u00een predarea limbii germane ca limb\u0103 str\u0103in\u0103: cognitiv, comunicativ, intercultural sau discursiv?<\/strong> <\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: Informa\u0163iile referitoare la cultura \u015fi civiliza\u0163ia de limb\u0103 german\u0103 reprezint\u0103 o parte integrant\u0103 a cursurilor de limba german\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi de-a lungul timpului s-au dezvoltat diferite abord\u0103ri didactice care reprezint\u0103 fundamentul teoretic pentru predarea no\u0163iunilor de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie. M\u0103 refer aici la abordarea cognitiv\u0103, cea comunicativ\u0103 \u015fi cea intercultural\u0103 spre exemplu. \u00cen manualele actuale de limb\u0103 german\u0103 secven\u0163ele referitoare la cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie sunt \u00eentotdeauna corelate cu componenta lingvistic\u0103, iar cea mai recent\u0103 abordare teoretic\u0103, cea discursiv\u0103, aduce \u00een centrul aten\u0163iei \u015fi analiza discursului din punct de vedere cultural. \u00cen prezenta lucrare \u00eemi propun s\u0103 discut aceast\u0103 schimbare de paradigm\u0103 din punct de vedere teoretic \u015fi \u00een cea de a doua parte urmeaz\u0103 s\u0103 analizez exemple concrete din manuale pentru a identifica \u00een ce m\u0103sur\u0103 con\u0163inutul lor reflect\u0103 schimb\u0103rile din planul teoretic.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: metodic\u0103 \u015fi didactic\u0103, germana ca limb\u0103 str\u0103ina, cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie de limba german\u0103, manuale de limba german\u0103<\/p>\n Ana-Maria DASC\u0102LU-ROMI\u021aAN<\/strong> (Timi\u015foara): <\/a><\/p>\n Limba german\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, pornind de la exemplul Universit\u0103\u0163ii Politehnice din Timi\u015foara<\/strong> <\/a><\/p>\n Rezumat<\/strong>: \u00cen epoca globaliz\u0103rii, competen\u021bele lingvistice fac parte at\u00e2t din domeniul \u0219tiin\u021bific, c\u00e2t \u0219i din via\u021ba noastr\u0103 de zi cu zi. De\u0219i num\u0103rul cursan\u021bilor de limb\u0103 german\u0103 a sc\u0103zut la nivel mondial \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani, germana se bucur\u0103 din nou de un mare interes \u00een r\u00e2ndul celor care o studiaz\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u00een \u00eentreaga lume. \u00cen universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia, studiul limbii germane continu\u0103 s\u0103 trezeasc\u0103 un mare interes \u00een r\u00e2ndul studen\u021bilor. Acest articol trateaz\u0103 rolul pe care \u00eel joac\u0103 limba german\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 r\u0103spunsuri cu privire la regiunea Banatului, plec\u00e2nd de la exemplul Universit\u0103\u021bii Politehnice din Timi\u0219oara. Totodat\u0103, articolul subliniaz\u0103 importan\u021ba cursurilor de limb\u0103 german\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 pentru promovarea limbii \u0219i culturii germane \u00een regiunea Banatului.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: competen\u021be lingvistice, limba german\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, limba german\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, Universitatea Politehnica din Timi\u0219oara, cultur\u0103 german\u0103, Banat<\/p>\n Ioana CUSIN<\/strong> (Bucure\u015fti): <\/a><\/p>\n Rolul interviului radio \u020bn cursul de civiliza\u0163ie \u201cEin Mediascher in Paraguay\u201d<\/strong> <\/a><\/p>\n Abstract<\/strong>: Tendin\u0163a de introduce media \u020bn cursul de civiliza\u0163ie adresat studen\u0163ilor de la profilul german\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 nu mai reprezint\u0103 de mult o noutate, ceea ce, dealtfel, \u015fi explic\u0103 prezen\u0163a secven\u0163elor video sau a textelor de pres\u0103 scris\u0103 \u020bn cadrul acestui tip de curs. Obiectul articolul de fa\u0163\u0103 \u020bl constituie interviul radio, \u020bn calitatea sa de component\u0103 constitutiv\u0103 a cursului mai sus amintit \u015fi importan\u0163a sa ca suport de curs. Interviurile realizate \u020bn cadrul Emisiunii \u020bn Limba German\u0103 la Radio Rom\u0203nia vin s\u0103-i familiarizeze pe cursan\u0163i cu teme ce reflect\u0103 imaginea \u015fi preocup\u0103rile minorit\u0103\u0163ii germane din Rom\u0203nia, garant\u0203nd totodat\u0103, prin folosirea limbii germane vorbite \u020bn Rom\u0203nia, o not\u0103 de prospe\u0163ime \u015fi autenticitate. Astfel, interviul radio ofer\u0103 permanent prilejul unor noi introspec\u0163ii de ordin cultural, social, istoric \u015fi lingvistic \u020bn spa\u0163iul germanofon autohton.<\/p>\n Cuvinte cheie<\/strong>: interviul radio, germana ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 (DaF), minoritatea german\u0103, germana vorbit\u0103 \u020bn Rom\u0203nia<\/p>\n III. Prezentare de c\u0103r\u0163i<\/strong><\/p>\n Maria SASS<\/strong> (Sibiu): Recenzie<\/strong><\/a><\/p>\n Doris SAVA (<\/strong>Sibiu): Recenzie<\/strong><\/a><\/p>\n Alexandra GREAVU<\/strong> (Bra\u015fov): Recenzie<\/strong><\/a><\/p>\n Sunhild GALTER (<\/strong>Sibiu): Recenzie<\/strong><\/a><\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cuprins Doris SAVA (Sibiu): In memoriam: prof. univ. dr. Horst Schuller I. Literatur\u0103 \u015fi studii culturale Joachim WITTSTOCK (Sibiu): Existen\u0163a mitic\u0103 \u015fi realitatea unui roman. Un manuscris al scriitoarei transilv\u0103nene Gerda Mie\u00df Rezumat: Gerda Mie\u00df (n\u0103scut\u0103 \u00een Bistri\u021ba \u00een 1986, decedat\u0103 \u00een Cisn\u0103die \u00een 1954) este cunoscut\u0103 pentru versurile sale publicate \u00een periodice \u0219i antologii, … Continuarea Vol. 47, 2021<\/span>